Cap.I Dispozitii generale
Cap.II Vehiculele
Cap.III Permisul de conducere
Cap.IV Semnalizarea rutiera
Cap. V Reguli de circulatie
Cap. VI Circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depasite,ori care transporta marfuri sau produse periculoase
Cap. VII Sanctiuni contraventionale si masuri tehnico-administrative
Cap. VIII Dispozitii tranzitorii si finale
Acest blog este parte a materialului didactic necesar scolii de soferi KREBS din Timisoara
luni, 16 noiembrie 2009
Cap.I Dispoziţii generale
Art. 1. - Participanţii la trafic sunt obligaţi să respecte regulile de circulaţie şi semnificaţia mijloacelor de semnalizare rutieră, precum şi celelalte dispoziţii din prezentul regulament.
Art. 2. - În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
1. declivitate - înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de planul orizontal;
2. viabilitatea drumului - starea tehnică corespunzătoare a părţii carosabile, constând în practicabilitatea permanentă a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor şi existenţa amenajărilor rutiere şi a mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluenţa şi siguranţa circulaţiei;
3. cortegiu - grup de persoane care se deplasează pe drumul public însoţind o ceremonie;
4. grup organizat - două sau mai multe persoane care au un conducător şi se deplasează sau staţionează pe drumurile publice în baza unei autorizaţii eliberate de administratorul drumului public cu avizul poliţiei rutiere;
5. reţinerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare ori a dovezii înlocuitoare a acestora - măsură tehnico-administrativă dispusă de poliţia rutieră constând în ridicarea documentului din posesia unei persoane şi păstrarea lui la sediul poliţiei rutiere până la soluţionarea cauzei care a determinat aplicarea acestei măsuri;
6. retragerea permisului de conducere - măsură tehnico-administrativă dispusă de poliţia rutieră în baza unui certificat medico-legal prin care titularul a fost declarat inapt medical, constând în reţinerea documentului şi interzicerea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie;
7. retragerea certificatului de înmatriculare - măsură tehnico-administrativă dispusă de poliţia rutieră constând în reţinerea documentului şi interzicerea dreptului de a pune în mişcare pe drumurile publice vehiculul respectiv;
8. retragerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare - măsură tehnico-administrativă dispusă de poliţia rutieră constând în demontarea plăcuţelor de pe vehicul şi păstrarea lor la sediul poliţiei rutiere până la încetarea cauzelor care au dus la aplicarea acestei măsuri;
9. şeful serviciului poliţiei rutiere - ofiţerul de poliţie rutieră care îndeplineşte atribuţiile funcţiei de şef al serviciului poliţiei rutiere din structura unui inspectorat judeţean de poliţie sau al Brigăzii de Poliţie Rutieră din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti;
10. urgenţă - situaţia de criză sau de pericol potenţial major care necesită deplasarea imediată pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecinţe negative, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau a integrităţii unor bunuri ori pentru limitarea afectării mediului înconjurător.
Art. 3. - (1) Administratorul drumului public este obligat să asigure viabilitatea acestuia.
(2) În scopul desfăşurării în condiţii de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, administratorul drumului public trebuie să realizeze amenajări rutiere pentru a determina participanţii la trafic să respecte semnificaţia semnalizării rutiere.
(3) Administratorul drumului public este obligat să instaleze, la intrarea şi la ieşirea din localitate, indicatoare cu aceste semnificaţii.
(4) Proprietarul sau administratorul drumului de utilitate privată, deschis circulaţiei publice, este obligat să instaleze la intrarea pe acesta indicatoare de reglementare şi panouri adiţionale cu intervalul de timp în care este permis accesul vehiculelor şi pietonilor.
(5) La intrarea pe un drum care nu este deschis circulaţiei publice, proprietarul sau administratorul acestuia este obligat să instaleze, în loc vizibil, indicator cu semnificaţia "Accesul interzis" şi panou cu inscripţia "Drum închis circulaţiei publice".
Art. 4. - (1) Închiderea sau crearea de restricţii pentru circulaţia vehiculelor ori a pietonilor pe drumurile publice se poate face numai pentru limitarea intensităţii traficului, pentru protecţia unor sectoare de drum sau pentru executarea unor lucrări, în condiţiile stabilite de lege.
(2) În cazul unor evenimente rutiere sau în situaţia în care siguranţa traficului rutier este periclitată datorită unor fenomene naturale, poliţia rutieră sau administratorul drumului public, cu avizul poliţiei rutiere, poate dispune restricţii temporare de circulaţie, informând participanţii la trafic cu privire la interdicţie, durata acesteia şi rutele ocolitoare de deplasare.
Art. 5. - (1) Administratorul drumului public este obligat să ia măsuri de înlăturare imediată a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configuraţiei, stării sau dotării tehnice necorespunzătoare a acestuia.
(2) În cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat să îl cureţe, să înlăture obstacolele aflate pe partea carosabilă şi să readucă drumul la starea iniţială.
Art. 6. - (1) Traseele pe care se efectuează servicii regulate de transport public local de călători, cu excepţia celor care efectuează transport în regim de taxi, se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Staţiile mijloacelor de transport public de persoane, inclusiv locurile de aşteptare a clienţilor pentru transportul în regim de taxi, se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul poliţiei rutiere.
(3) Pe drumurile din afara localităţilor administratorul drumului public este obligat să amenajeze alveole pentru staţiile mijloacelor de transport public de persoane.
(4) Administratorul drumului public este obligat să delimiteze staţiile mijloacelor de transport public de persoane care nu sunt prevăzute cu alveole, prin aplicarea marcajului "Staţie autobuz, troleibuz".
(5) Pe sectoarele de drum cu risc sporit de accidente, de pe drumurile cu o lăţime mai mare de 7 m, administratorul drumului public este obligat să amenajeze în zona de separare a sensurilor de circulaţie, pe trecerile pentru pietoni, refugii pentru aceştia, semnalizate corespunzător.
(6) Staţiile mijloacelor de transport public de persoane situate în apropierea intersecţiilor se amenajează la cel puţin 50 m înainte sau după acestea.
(7) Dacă în localităţi traseele mijloacelor de transport public de persoane traversează calea ferată la acelaşi nivel, în ambele părţi înainte de trecere trebuie să existe staţii de oprire la cel puţin 50 m de aceasta.
Art. 7. - (1) La intersecţia unei căi ferate cu un drum public administratorul căii ferate este obligat să asigure planeitatea trecerii la nivel, iar împreună cu administratorul drumului public, să stabilească, să instaleze, cu acordul poliţiei rutiere, şi să întreţină mijloacele de semnalizare a acesteia, potrivit competenţelor.
(2) La trecerea la nivel cu calea ferată administratorul acesteia şi cel al drumului public, împreună cu deţinătorii terenurilor învecinate, sunt obligaţi să înlăture obstacolele şi să interzică amplasarea de panouri, afişe, instalaţii, precum şi construcţii care ar diminua vizibilitatea din zona în care conducătorul de vehicul este obligat să se asigure.
(3) La intersecţia unui drum public cu o cale ferată industrială, administratorul şi/sau utilizatorul acesteia este obligat să asigure prezenţa unui agent de cale ferată pentru oprirea traficului de vehicule şi pietoni până la trecerea vehiculului feroviar.
(4) Dacă la trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere nu se pot asigura cerinţele prevăzute la alin. (2), administratorul drumului public împreună cu cel al căii ferate, cu acordul poliţiei rutiere, iau măsuri, după caz, pentru:
a) instalarea de bariere manuale sau dispozitive automate, în ordinea urgenţei stabilite de aceste autorităţi;
b) desfiinţarea trecerii cu devierea circulaţiei rutiere pe altă trecere la nivel cu calea ferată învecinată, cu vizibilitate asigurată sau prevăzută cu barieră manuală;
c) separarea fluxurilor de circulaţie rutieră, respectiv feroviară, prin construirea unor pasaje subterane sau supraterane.
Art. 8. - (1) Lucrările în zona drumului public se execută, în condiţiile stabilite prin autorizaţie, de administratorul drumului ori al căii ferate, cu avizul poliţiei rutiere.
(2) Executantul de lucrări în zona drumului public este obligat să realizeze amenajările rutiere aprobate în proiect, pentru a permite circulaţia în siguranţă a participanţilor la trafic.
(3) Când lucrările se efectuează pe trotuar şi împiedică circulaţia pe acesta, executantul lucrărilor este obligat să construiască pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilă şi protejate corespunzător.
(4) Executantul lucrărilor este obligat ca, la terminarea acestora, să aducă drumul la starea iniţială sau la cea stabilită prin proiect.
(5) Administratorul drumului public sau al căii ferate este obligat să verifice şi să recepţioneze lucrările executate în zona drumului public numai dacă acestea corespund normelor de calitate prevăzute de lege şi avizelor obţinute anterior începerii lucrărilor.
Art. 2. - În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
1. declivitate - înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de planul orizontal;
2. viabilitatea drumului - starea tehnică corespunzătoare a părţii carosabile, constând în practicabilitatea permanentă a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor şi existenţa amenajărilor rutiere şi a mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluenţa şi siguranţa circulaţiei;
3. cortegiu - grup de persoane care se deplasează pe drumul public însoţind o ceremonie;
4. grup organizat - două sau mai multe persoane care au un conducător şi se deplasează sau staţionează pe drumurile publice în baza unei autorizaţii eliberate de administratorul drumului public cu avizul poliţiei rutiere;
5. reţinerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare ori a dovezii înlocuitoare a acestora - măsură tehnico-administrativă dispusă de poliţia rutieră constând în ridicarea documentului din posesia unei persoane şi păstrarea lui la sediul poliţiei rutiere până la soluţionarea cauzei care a determinat aplicarea acestei măsuri;
6. retragerea permisului de conducere - măsură tehnico-administrativă dispusă de poliţia rutieră în baza unui certificat medico-legal prin care titularul a fost declarat inapt medical, constând în reţinerea documentului şi interzicerea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie;
7. retragerea certificatului de înmatriculare - măsură tehnico-administrativă dispusă de poliţia rutieră constând în reţinerea documentului şi interzicerea dreptului de a pune în mişcare pe drumurile publice vehiculul respectiv;
8. retragerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare - măsură tehnico-administrativă dispusă de poliţia rutieră constând în demontarea plăcuţelor de pe vehicul şi păstrarea lor la sediul poliţiei rutiere până la încetarea cauzelor care au dus la aplicarea acestei măsuri;
9. şeful serviciului poliţiei rutiere - ofiţerul de poliţie rutieră care îndeplineşte atribuţiile funcţiei de şef al serviciului poliţiei rutiere din structura unui inspectorat judeţean de poliţie sau al Brigăzii de Poliţie Rutieră din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti;
10. urgenţă - situaţia de criză sau de pericol potenţial major care necesită deplasarea imediată pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecinţe negative, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau a integrităţii unor bunuri ori pentru limitarea afectării mediului înconjurător.
Art. 3. - (1) Administratorul drumului public este obligat să asigure viabilitatea acestuia.
(2) În scopul desfăşurării în condiţii de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, administratorul drumului public trebuie să realizeze amenajări rutiere pentru a determina participanţii la trafic să respecte semnificaţia semnalizării rutiere.
(3) Administratorul drumului public este obligat să instaleze, la intrarea şi la ieşirea din localitate, indicatoare cu aceste semnificaţii.
(4) Proprietarul sau administratorul drumului de utilitate privată, deschis circulaţiei publice, este obligat să instaleze la intrarea pe acesta indicatoare de reglementare şi panouri adiţionale cu intervalul de timp în care este permis accesul vehiculelor şi pietonilor.
(5) La intrarea pe un drum care nu este deschis circulaţiei publice, proprietarul sau administratorul acestuia este obligat să instaleze, în loc vizibil, indicator cu semnificaţia "Accesul interzis" şi panou cu inscripţia "Drum închis circulaţiei publice".
Art. 4. - (1) Închiderea sau crearea de restricţii pentru circulaţia vehiculelor ori a pietonilor pe drumurile publice se poate face numai pentru limitarea intensităţii traficului, pentru protecţia unor sectoare de drum sau pentru executarea unor lucrări, în condiţiile stabilite de lege.
(2) În cazul unor evenimente rutiere sau în situaţia în care siguranţa traficului rutier este periclitată datorită unor fenomene naturale, poliţia rutieră sau administratorul drumului public, cu avizul poliţiei rutiere, poate dispune restricţii temporare de circulaţie, informând participanţii la trafic cu privire la interdicţie, durata acesteia şi rutele ocolitoare de deplasare.
Art. 5. - (1) Administratorul drumului public este obligat să ia măsuri de înlăturare imediată a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configuraţiei, stării sau dotării tehnice necorespunzătoare a acestuia.
(2) În cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat să îl cureţe, să înlăture obstacolele aflate pe partea carosabilă şi să readucă drumul la starea iniţială.
Art. 6. - (1) Traseele pe care se efectuează servicii regulate de transport public local de călători, cu excepţia celor care efectuează transport în regim de taxi, se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Staţiile mijloacelor de transport public de persoane, inclusiv locurile de aşteptare a clienţilor pentru transportul în regim de taxi, se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul poliţiei rutiere.
(3) Pe drumurile din afara localităţilor administratorul drumului public este obligat să amenajeze alveole pentru staţiile mijloacelor de transport public de persoane.
(4) Administratorul drumului public este obligat să delimiteze staţiile mijloacelor de transport public de persoane care nu sunt prevăzute cu alveole, prin aplicarea marcajului "Staţie autobuz, troleibuz".
(5) Pe sectoarele de drum cu risc sporit de accidente, de pe drumurile cu o lăţime mai mare de 7 m, administratorul drumului public este obligat să amenajeze în zona de separare a sensurilor de circulaţie, pe trecerile pentru pietoni, refugii pentru aceştia, semnalizate corespunzător.
(6) Staţiile mijloacelor de transport public de persoane situate în apropierea intersecţiilor se amenajează la cel puţin 50 m înainte sau după acestea.
(7) Dacă în localităţi traseele mijloacelor de transport public de persoane traversează calea ferată la acelaşi nivel, în ambele părţi înainte de trecere trebuie să existe staţii de oprire la cel puţin 50 m de aceasta.
Art. 7. - (1) La intersecţia unei căi ferate cu un drum public administratorul căii ferate este obligat să asigure planeitatea trecerii la nivel, iar împreună cu administratorul drumului public, să stabilească, să instaleze, cu acordul poliţiei rutiere, şi să întreţină mijloacele de semnalizare a acesteia, potrivit competenţelor.
(2) La trecerea la nivel cu calea ferată administratorul acesteia şi cel al drumului public, împreună cu deţinătorii terenurilor învecinate, sunt obligaţi să înlăture obstacolele şi să interzică amplasarea de panouri, afişe, instalaţii, precum şi construcţii care ar diminua vizibilitatea din zona în care conducătorul de vehicul este obligat să se asigure.
(3) La intersecţia unui drum public cu o cale ferată industrială, administratorul şi/sau utilizatorul acesteia este obligat să asigure prezenţa unui agent de cale ferată pentru oprirea traficului de vehicule şi pietoni până la trecerea vehiculului feroviar.
(4) Dacă la trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere nu se pot asigura cerinţele prevăzute la alin. (2), administratorul drumului public împreună cu cel al căii ferate, cu acordul poliţiei rutiere, iau măsuri, după caz, pentru:
a) instalarea de bariere manuale sau dispozitive automate, în ordinea urgenţei stabilite de aceste autorităţi;
b) desfiinţarea trecerii cu devierea circulaţiei rutiere pe altă trecere la nivel cu calea ferată învecinată, cu vizibilitate asigurată sau prevăzută cu barieră manuală;
c) separarea fluxurilor de circulaţie rutieră, respectiv feroviară, prin construirea unor pasaje subterane sau supraterane.
Art. 8. - (1) Lucrările în zona drumului public se execută, în condiţiile stabilite prin autorizaţie, de administratorul drumului ori al căii ferate, cu avizul poliţiei rutiere.
(2) Executantul de lucrări în zona drumului public este obligat să realizeze amenajările rutiere aprobate în proiect, pentru a permite circulaţia în siguranţă a participanţilor la trafic.
(3) Când lucrările se efectuează pe trotuar şi împiedică circulaţia pe acesta, executantul lucrărilor este obligat să construiască pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilă şi protejate corespunzător.
(4) Executantul lucrărilor este obligat ca, la terminarea acestora, să aducă drumul la starea iniţială sau la cea stabilită prin proiect.
(5) Administratorul drumului public sau al căii ferate este obligat să verifice şi să recepţioneze lucrările executate în zona drumului public numai dacă acestea corespund normelor de calitate prevăzute de lege şi avizelor obţinute anterior începerii lucrărilor.
Cap. II Vehiculele
Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acesteia
Art. 9. - (1) Până la înmatriculare sau înregistrare, vehiculele pot circula pe drumurile publice, fără inspecţie tehnică, în baza unei autorizaţii provizorii pentru circulaţie, eliberată de autoritatea competentă, dacă îndeplinesc normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere.
(2) Se inspectează din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulaţie, autovehiculele, tramvaiele sau remorcile cărora le-au fost efectuate reparaţii în urma unor evenimente care au produs avarii grave la mecanismul de direcţie, instalaţia de frânare sau la structura de rezistenţă a caroseriei ori a şasiului.
1. Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acesteia
2. Înmatricularea şi înregistrarea vehiculelor
3. Obligaţiile proprietarilor sau deţinătorilor de vehicule
Art. 9. - (1) Până la înmatriculare sau înregistrare, vehiculele pot circula pe drumurile publice, fără inspecţie tehnică, în baza unei autorizaţii provizorii pentru circulaţie, eliberată de autoritatea competentă, dacă îndeplinesc normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere.
(2) Se inspectează din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulaţie, autovehiculele, tramvaiele sau remorcile cărora le-au fost efectuate reparaţii în urma unor evenimente care au produs avarii grave la mecanismul de direcţie, instalaţia de frânare sau la structura de rezistenţă a caroseriei ori a şasiului.
1. Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acesteia
2. Înmatricularea şi înregistrarea vehiculelor
3. Obligaţiile proprietarilor sau deţinătorilor de vehicule
1. Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acesteia
Art. 9. - (1) Până la înmatriculare sau înregistrare, vehiculele pot circula pe drumurile publice, fără inspecţie tehnică, în baza unei autorizaţii provizorii pentru circulaţie, eliberată de autoritatea competentă, dacă îndeplinesc normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere.
(2) Se inspectează din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulaţie, autovehiculele, tramvaiele sau remorcile cărora le-au fost efectuate reparaţii în urma unor evenimente care au produs avarii grave la mecanismul de direcţie, instalaţia de frânare sau la structura de rezistenţă a caroseriei ori a şasiului.
§ 1. Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele, tramvaiele, remorcile, tractoarele folosite în exploatări agricole şi forestiere şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări
§ 2. Condiţiile tehnice minime pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, mopedele, vehiculele cu tracţiune animală şi cele trase sau împinse cu mâna
(2) Se inspectează din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulaţie, autovehiculele, tramvaiele sau remorcile cărora le-au fost efectuate reparaţii în urma unor evenimente care au produs avarii grave la mecanismul de direcţie, instalaţia de frânare sau la structura de rezistenţă a caroseriei ori a şasiului.
§ 1. Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele, tramvaiele, remorcile, tractoarele folosite în exploatări agricole şi forestiere şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări
§ 2. Condiţiile tehnice minime pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, mopedele, vehiculele cu tracţiune animală şi cele trase sau împinse cu mâna
§ 1. Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele, tramvaiele, remorc
Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele, tramvaiele, remorcile, tractoarele folosite în exploatări agricole şi forestiere şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări
Art. 10. - Autovehiculele, tractoarele folosite în exploatări agricole şi forestiere şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, tramvaiele şi remorcile trebuie să fie dotate, prin construcţie, cu instalaţii de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră, omologate, care să corespundă condiţiilor tehnice stabilite de autoritatea competentă.
Art. 11. - Autovehiculele destinate exclusiv transportului copiilor trebuie să aibă montat pe caroserie, în faţă şi în spate, indicatorul "Copii!".
Art. 12. - Autovehiculele care depăşesc masa şi/sau gabaritul trebuie echipate cu următoarele dispozitive suplimentare de semnalizare:
a) o plăcuţă de identificare fluorescent-reflectorizantă, având fondul alb şi chenarul roşu, montată la partea din stânga faţă;
b) marcaje fluorescent-reflectorizante aplicate la partea din spate a autovehiculului sau încărcăturii, cât mai aproape de marginile laterale, formate din benzi alternante albe şi roşii, descendente către exterior, dacă lăţimea autovehiculului depăşeşte 2,5 m;
c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasă de culoare galbenă, montate astfel încât lumina emisă de acestea să fie vizibilă din faţă, din spate şi din ambele părţi laterale, precum şi dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare galbenă montate pe părţile laterale la distanţă de 1,5 m între ele;
d) lumini montate pe părţile laterale ale încărcăturii ori vehiculului care depăşeşte lăţimea de 2,5 m, care trebuie să funcţioneze concomitent cu luminile de poziţie, precum şi un dispozitiv fluorescentreflectorizant.
Art. 13. - Se interzice montarea la autovehicul, tractor folosit în exploatări agricole şi forestiere şi vehicul pentru efectuarea de servicii sau lucrări, tramvai ori remorcă a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate.
Art. 10. - Autovehiculele, tractoarele folosite în exploatări agricole şi forestiere şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, tramvaiele şi remorcile trebuie să fie dotate, prin construcţie, cu instalaţii de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră, omologate, care să corespundă condiţiilor tehnice stabilite de autoritatea competentă.
Art. 11. - Autovehiculele destinate exclusiv transportului copiilor trebuie să aibă montat pe caroserie, în faţă şi în spate, indicatorul "Copii!".
Art. 12. - Autovehiculele care depăşesc masa şi/sau gabaritul trebuie echipate cu următoarele dispozitive suplimentare de semnalizare:
a) o plăcuţă de identificare fluorescent-reflectorizantă, având fondul alb şi chenarul roşu, montată la partea din stânga faţă;
b) marcaje fluorescent-reflectorizante aplicate la partea din spate a autovehiculului sau încărcăturii, cât mai aproape de marginile laterale, formate din benzi alternante albe şi roşii, descendente către exterior, dacă lăţimea autovehiculului depăşeşte 2,5 m;
c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasă de culoare galbenă, montate astfel încât lumina emisă de acestea să fie vizibilă din faţă, din spate şi din ambele părţi laterale, precum şi dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare galbenă montate pe părţile laterale la distanţă de 1,5 m între ele;
d) lumini montate pe părţile laterale ale încărcăturii ori vehiculului care depăşeşte lăţimea de 2,5 m, care trebuie să funcţioneze concomitent cu luminile de poziţie, precum şi un dispozitiv fluorescentreflectorizant.
Art. 13. - Se interzice montarea la autovehicul, tractor folosit în exploatări agricole şi forestiere şi vehicul pentru efectuarea de servicii sau lucrări, tramvai ori remorcă a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate.
§ 2. Condiţiile tehnice minime pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, mopedele, vehiculele cu tracţiune animală şi cele trase sau împinse cu
Art. 14. - În circulaţia pe drumurile publice bicicleta trebuie să fie:
a) prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace;
b) prevăzută cu un sistem adecvat, funcţional, de direcţie;
c) dotată cu sistem de avertizare sonoră; se interzic echiparea şi folosirea sistemelor de avertizare sonoră specifice autovehiculelor;
d) echipată în faţă cu lumină de culoare albă sau galbenă, iar în spate cu lumină de culoare roşie şi cu cel puţin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare;
e) echipată cu elemente sau dispozitive care, în mişcare, formează un cerc continuu, fluorescent-reflectorizante de culoare portocalie fixate pe spiţele roţilor.
Art. 15. - Remorca ataşată unei biciclete trebuie să fie echipată, în partea din spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roşie, iar dacă lumina din spate a bicicletei este obturată de remorcă, aceasta trebuie să fie echipată şi cu o lumină de culoare roşie.
Art. 16. - (1) În circulaţia pe drumurile publice mopedul trebuie să fie echipat cu:
a) instalaţie de frânare eficace;
b) sistem de avertizare sonoră;
c) instalaţie de evacuare a gazelor de ardere care să respecte normele de poluare fonică şi de protecţie a mediului;
d) lumină de culoare albă în faţă, respectiv lumină şi dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roşie în spate;
e) lumini de culoare galbenă pentru semnalizarea schimbării direcţiei de mers, în faţă şi în spate;
f) plăcuţa cu numărul de înregistrare, amplasată la partea din spate a mopedului fără a obtura vizibilitatea sistemului de iluminare şi semnalizare.
(2) Se interzice montarea la moped a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate.
Art. 17. - (1) Vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat în faţă cu două dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare albă, iar în spate, cu două dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare roşie, omologate, montate cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului.
(2) Plăcuţele cu numărul de înregistrare se amplasează în locuri unde se asigură permanent vizibilitatea acestora, una pe partea stângă şi una la partea din spate a vehiculului.
(3) Atunci când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă ori în alte condiţii meteorologice care reduc vizibilitatea, precum şi pe timpul nopţii vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat în plus, în partea laterală stângă, cu cel puţin o lumină de culoare albă sau galbenă, situată mai sus de nivelul roţilor.
(4) Mijloacele de semnalizare prevăzute la alin. (1), precum şi dispozitivul care asigură lumina de culoare albă sau galbenă conform prevederilor alin. (3) trebuie menţinute curate şi intacte, iar vizibilitatea lor să nu fie obturată de elementele constructive ale vehiculului sau de încărcătura transportată.
(5) Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală trebuie să aplice pe harnaşamentul animalului trăgător materiale reflectorizante pentru ca acesta să fie observat cu uşurinţă de către ceilalţi participanţi la trafic.
Art. 18. - Vehiculul tras sau împins cu mâna trebuie să fie prevăzut, în faţă şi în spate, cu câte un dispozitiv fluorescent-reflectorizant omologat, de culoare albă, respectiv roşie.
a) prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace;
b) prevăzută cu un sistem adecvat, funcţional, de direcţie;
c) dotată cu sistem de avertizare sonoră; se interzic echiparea şi folosirea sistemelor de avertizare sonoră specifice autovehiculelor;
d) echipată în faţă cu lumină de culoare albă sau galbenă, iar în spate cu lumină de culoare roşie şi cu cel puţin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare;
e) echipată cu elemente sau dispozitive care, în mişcare, formează un cerc continuu, fluorescent-reflectorizante de culoare portocalie fixate pe spiţele roţilor.
Art. 15. - Remorca ataşată unei biciclete trebuie să fie echipată, în partea din spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roşie, iar dacă lumina din spate a bicicletei este obturată de remorcă, aceasta trebuie să fie echipată şi cu o lumină de culoare roşie.
Art. 16. - (1) În circulaţia pe drumurile publice mopedul trebuie să fie echipat cu:
a) instalaţie de frânare eficace;
b) sistem de avertizare sonoră;
c) instalaţie de evacuare a gazelor de ardere care să respecte normele de poluare fonică şi de protecţie a mediului;
d) lumină de culoare albă în faţă, respectiv lumină şi dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roşie în spate;
e) lumini de culoare galbenă pentru semnalizarea schimbării direcţiei de mers, în faţă şi în spate;
f) plăcuţa cu numărul de înregistrare, amplasată la partea din spate a mopedului fără a obtura vizibilitatea sistemului de iluminare şi semnalizare.
(2) Se interzice montarea la moped a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate.
Art. 17. - (1) Vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat în faţă cu două dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare albă, iar în spate, cu două dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare roşie, omologate, montate cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului.
(2) Plăcuţele cu numărul de înregistrare se amplasează în locuri unde se asigură permanent vizibilitatea acestora, una pe partea stângă şi una la partea din spate a vehiculului.
(3) Atunci când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă ori în alte condiţii meteorologice care reduc vizibilitatea, precum şi pe timpul nopţii vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat în plus, în partea laterală stângă, cu cel puţin o lumină de culoare albă sau galbenă, situată mai sus de nivelul roţilor.
(4) Mijloacele de semnalizare prevăzute la alin. (1), precum şi dispozitivul care asigură lumina de culoare albă sau galbenă conform prevederilor alin. (3) trebuie menţinute curate şi intacte, iar vizibilitatea lor să nu fie obturată de elementele constructive ale vehiculului sau de încărcătura transportată.
(5) Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală trebuie să aplice pe harnaşamentul animalului trăgător materiale reflectorizante pentru ca acesta să fie observat cu uşurinţă de către ceilalţi participanţi la trafic.
Art. 18. - Vehiculul tras sau împins cu mâna trebuie să fie prevăzut, în faţă şi în spate, cu câte un dispozitiv fluorescent-reflectorizant omologat, de culoare albă, respectiv roşie.
§ 1. Înmatricularea şi înregistrarea vehiculelor
Art. 19. - Autorităţile competente pentru înmatricularea şi radierea autovehiculelor şi remorcilor sunt serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, sub coordonarea Direcţiei regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.
Art. 20. - (1) La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie plăcuţe cu numărul de înmatriculare şi se eliberează certificatul de înmatriculare.
(2) Plăcuţele cu numărul de înmatriculare trebuie să aibă fondul reflectorizant de culoare albă şi literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, albastră sau roşie.
(3) În certificatul de înmatriculare se înscriu, obligatoriu, numărul de înmatriculare atribuit, precum şi numărul de identificare al autovehiculului sau remorcii.
Art. 21. - (1) Autovehiculul, tramvaiul, remorca sau mopedul ce nu poate fi identificat din cauza lipsei, alterării sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau ştanţate de constructor, precum şi autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor deţinători ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulaţia pe drumurile publice. Se exceptează autovehiculul şi remorca pentru care poliţia poate stabili provenienţa legală a acestora.
(2) Autovehiculele şi remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate şi date în urmărire de Inspectoratul General al Poliţiei Române nu se înmatriculează.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) autovehiculele şi remorcile pentru care organul de urmărire penală a emis o dispoziţie prin care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare şi în cartea de identitate a vehiculului se înscrie menţiunea "Autovehicul declarat furat din (ţară) la data de ....... .".
(4) Circulaţia vehiculelor prevăzute la alin. (3) este permisă doar pe teritoriul României.
Art. 22. - La înregistrare, vehiculelor li se atribuie plăcuţe cu un singur număr de înregistrare, care trebuie să aibă:
a) fondul reflectorizant de culoare galbenă, iar literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru vehiculele înregistrate la consiliile locale;
b) fondul reflectorizant de culoare albă, iar literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru autovehiculele care se înregistrează la Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor sau, după caz, la Serviciul Român de Informaţii.
Art. 20. - (1) La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie plăcuţe cu numărul de înmatriculare şi se eliberează certificatul de înmatriculare.
(2) Plăcuţele cu numărul de înmatriculare trebuie să aibă fondul reflectorizant de culoare albă şi literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, albastră sau roşie.
(3) În certificatul de înmatriculare se înscriu, obligatoriu, numărul de înmatriculare atribuit, precum şi numărul de identificare al autovehiculului sau remorcii.
Art. 21. - (1) Autovehiculul, tramvaiul, remorca sau mopedul ce nu poate fi identificat din cauza lipsei, alterării sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau ştanţate de constructor, precum şi autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor deţinători ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulaţia pe drumurile publice. Se exceptează autovehiculul şi remorca pentru care poliţia poate stabili provenienţa legală a acestora.
(2) Autovehiculele şi remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate şi date în urmărire de Inspectoratul General al Poliţiei Române nu se înmatriculează.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) autovehiculele şi remorcile pentru care organul de urmărire penală a emis o dispoziţie prin care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare şi în cartea de identitate a vehiculului se înscrie menţiunea "Autovehicul declarat furat din (ţară) la data de ....... .".
(4) Circulaţia vehiculelor prevăzute la alin. (3) este permisă doar pe teritoriul României.
Art. 22. - La înregistrare, vehiculelor li se atribuie plăcuţe cu un singur număr de înregistrare, care trebuie să aibă:
a) fondul reflectorizant de culoare galbenă, iar literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru vehiculele înregistrate la consiliile locale;
b) fondul reflectorizant de culoare albă, iar literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru autovehiculele care se înregistrează la Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor sau, după caz, la Serviciul Român de Informaţii.
§ 2. Numerele de înmatriculare sau de înregistrare, cele provizorii şi de probe ale autovehiculelor sau tramvaielor
Art. 23. - (1) La înmatriculare, fiecărui autovehicul şi fiecărei remorci li se atribuie câte un număr de înmatriculare compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numărul de ordine, format din cifre arabe, şi o combinaţie de trei litere cu caractere latine majuscule.
(2) Numerele de înmatriculare ale autovehiculelor şi remorcilor aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea în România, sunt compuse din indicativul CD, CO sau TC, după caz, şi numărul de ordine.
(3) În cazul numărului de înmatriculare temporară, la indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de ordine se adaugă luna şi anul în care expiră valabilitatea înmatriculării.
(4) La autorizarea provizorie a circulaţiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de ordine.
(5) La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numărul de ordine şi înscrisul "PROBE".
(6) La data înmatriculării, înregistrării sau autorizării pentru circulaţie se eliberează şi plăcuţele cu numărul atribuit.
Art. 24. - (1) Numerele de înmatriculare se atribuie la rând, în ordine crescătoare.
(2) La înmatriculare, proprietarul vehiculului poate solicita, cu plata tarifelor în vigoare, atribuirea unei combinaţii preferenţiale a numărului de înmatriculare.
(3) Nu pot fi atribuite combinaţiile de litere care pot avea o semnificaţie obscenă sau cele care pot conduce la asocierea cu denumirile unor autorităţi publice, dacă acestea solicită în scris autorităţii emitente restricţionarea atribuirii unei anumite combinaţii a numărului de înmatriculare. Persoanele care deţin deja vehicule înmatriculate cu numere restricţionate ulterior pot utiliza în continuare numerele în cauză, dar numai până la înstrăinarea vehiculului.
(4) La transferul dreptului de proprietate asupra unui vehicul, numărul de înmatriculare şi plăcuţele aferente se transferă automat fără plată noului proprietar, dacă acesta are domiciliul sau sediul în acelaşi judeţ cu fostul proprietar şi dacă fostul proprietar nu a optat pentru păstrarea combinaţiei numărului de înmatriculare respectiv. Noul proprietar poate solicita atribuirea unei combinaţii preferenţiale a numărului de înmatriculare, cu plata tarifelor în vigoare.
Art. 25. - (1) Numărul de înregistrare al vehiculelor înregistrate la consiliile locale se compune din denumirea localităţii şi denumirea abreviată a judeţului, scrise cu litere cu caractere latine majuscule, precum şi dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.
(2) Numărul de înregistrare al autovehiculelor înregistrate la Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi, după caz, la Serviciul Român de Informaţii se compune din abrevierea denumirii instituţiei, scrisă cu litere cu caractere latine majuscule, precum şi dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.
Art. 26. - (1) Proprietarul sau deţinătorul legal trebuie să fixeze plăcuţele cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare în locurile special destinate, la partea din faţă şi din spate a autovehiculului sau tramvaiului, după caz, iar la motocicletă şi la remorcă, numai la partea din spate.
(2) Se interzice circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu au montate plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau, după caz, de înregistrare, în locurile stabilite.
(2) Numerele de înmatriculare ale autovehiculelor şi remorcilor aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea în România, sunt compuse din indicativul CD, CO sau TC, după caz, şi numărul de ordine.
(3) În cazul numărului de înmatriculare temporară, la indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de ordine se adaugă luna şi anul în care expiră valabilitatea înmatriculării.
(4) La autorizarea provizorie a circulaţiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de ordine.
(5) La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numărul de ordine şi înscrisul "PROBE".
(6) La data înmatriculării, înregistrării sau autorizării pentru circulaţie se eliberează şi plăcuţele cu numărul atribuit.
Art. 24. - (1) Numerele de înmatriculare se atribuie la rând, în ordine crescătoare.
(2) La înmatriculare, proprietarul vehiculului poate solicita, cu plata tarifelor în vigoare, atribuirea unei combinaţii preferenţiale a numărului de înmatriculare.
(3) Nu pot fi atribuite combinaţiile de litere care pot avea o semnificaţie obscenă sau cele care pot conduce la asocierea cu denumirile unor autorităţi publice, dacă acestea solicită în scris autorităţii emitente restricţionarea atribuirii unei anumite combinaţii a numărului de înmatriculare. Persoanele care deţin deja vehicule înmatriculate cu numere restricţionate ulterior pot utiliza în continuare numerele în cauză, dar numai până la înstrăinarea vehiculului.
(4) La transferul dreptului de proprietate asupra unui vehicul, numărul de înmatriculare şi plăcuţele aferente se transferă automat fără plată noului proprietar, dacă acesta are domiciliul sau sediul în acelaşi judeţ cu fostul proprietar şi dacă fostul proprietar nu a optat pentru păstrarea combinaţiei numărului de înmatriculare respectiv. Noul proprietar poate solicita atribuirea unei combinaţii preferenţiale a numărului de înmatriculare, cu plata tarifelor în vigoare.
Art. 25. - (1) Numărul de înregistrare al vehiculelor înregistrate la consiliile locale se compune din denumirea localităţii şi denumirea abreviată a judeţului, scrise cu litere cu caractere latine majuscule, precum şi dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.
(2) Numărul de înregistrare al autovehiculelor înregistrate la Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi, după caz, la Serviciul Român de Informaţii se compune din abrevierea denumirii instituţiei, scrisă cu litere cu caractere latine majuscule, precum şi dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.
Art. 26. - (1) Proprietarul sau deţinătorul legal trebuie să fixeze plăcuţele cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare în locurile special destinate, la partea din faţă şi din spate a autovehiculului sau tramvaiului, după caz, iar la motocicletă şi la remorcă, numai la partea din spate.
(2) Se interzice circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu au montate plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau, după caz, de înregistrare, în locurile stabilite.
3. Obligaţiile proprietarilor sau deţinătorilor de vehicule
Art. 27. - (1) Proprietarul de autovehicul sau remorcă, cu domiciliul, sediul ori reşedinţa în România, este obligat:
a) să declare autorităţii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;
b) să depună imediat la autoritatea emitentă originalul certificatului de înmatriculare, dacă, după obţinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia.
(2) Persoanele juridice deţinătoare de vehicule au, pe lângă cele prevăzute la alin. (1), şi următoarele obligaţii:
a) să verifice starea tehnică a vehiculelor, să facă menţiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu şi să nu permită ieşirea în circulaţie a celor care nu îndeplinesc condiţiile tehnice;
b) să elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care se deplasează în cursă;
c) să nu permită conducerea vehiculului de către persoane care nu posedă permis de conducere corespunzător sau atestat profesional;
d) să nu permită conducătorilor de vehicule să plece în cursă sub influenţa băuturilor alcoolice, a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare accentuată de oboseală;
e) să ţină seama de observaţiile făcute de poliţişti sau de conducătorii de vehicule în foaia de parcurs;
f) să anunţe imediat poliţia despre orice accident de circulaţie în care sunt implicaţi conducătorii de vehicule proprii care nu posedă documente de constatare a acestuia;
g) să verifice respectarea timpilor de repaus şi de odihnă, precum şi a regimului legal de viteză, prin citirea înregistrărilor aparatelor de control al timpilor de odihnă şi al vitezei de deplasare;
h) să verifice existenţa autorizaţiei speciale de transport şi respectarea condiţiilor înscrise în aceasta.
Art. 28. - (1) Deţinătorii de vehicule pot monta pe acestea sisteme sonore antifurt.
(2) Durata semnalului emis de sistemul prevăzut la alin. (1) nu trebuie să fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie să depăşească pragul fonic prevăzut în reglementările legale în vigoare.
(3) Se interzice montarea pe vehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanşează la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul.
a) să declare autorităţii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;
b) să depună imediat la autoritatea emitentă originalul certificatului de înmatriculare, dacă, după obţinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia.
(2) Persoanele juridice deţinătoare de vehicule au, pe lângă cele prevăzute la alin. (1), şi următoarele obligaţii:
a) să verifice starea tehnică a vehiculelor, să facă menţiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu şi să nu permită ieşirea în circulaţie a celor care nu îndeplinesc condiţiile tehnice;
b) să elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care se deplasează în cursă;
c) să nu permită conducerea vehiculului de către persoane care nu posedă permis de conducere corespunzător sau atestat profesional;
d) să nu permită conducătorilor de vehicule să plece în cursă sub influenţa băuturilor alcoolice, a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare accentuată de oboseală;
e) să ţină seama de observaţiile făcute de poliţişti sau de conducătorii de vehicule în foaia de parcurs;
f) să anunţe imediat poliţia despre orice accident de circulaţie în care sunt implicaţi conducătorii de vehicule proprii care nu posedă documente de constatare a acestuia;
g) să verifice respectarea timpilor de repaus şi de odihnă, precum şi a regimului legal de viteză, prin citirea înregistrărilor aparatelor de control al timpilor de odihnă şi al vitezei de deplasare;
h) să verifice existenţa autorizaţiei speciale de transport şi respectarea condiţiilor înscrise în aceasta.
Art. 28. - (1) Deţinătorii de vehicule pot monta pe acestea sisteme sonore antifurt.
(2) Durata semnalului emis de sistemul prevăzut la alin. (1) nu trebuie să fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie să depăşească pragul fonic prevăzut în reglementările legale în vigoare.
(3) Se interzice montarea pe vehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanşează la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul.
Cap.III Permisul de conducere
Permisul de conducere
Art. 29. - (1) De la data aderării României la Uniunea Europeană, pentru a fi înscris la o unitate autorizată în vederea pregătirii teoretice şi practice pentru obţinerea permisului de conducere, solicitantul trebuie să facă dovada că este apt din punct de vedere psihologic.
(2) Înainte de a urma cursurile practice de învăţare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice, solicitantul trebuie să facă dovada pregătirii teoretice, într-o unitate autorizată, în vederea obţinerii permisului de conducere.
(3) Pregătirea practică a persoanei prevăzute la alin. (2), în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru oricare dintre categoriile A, B, BE şi subcategoriile A1 şi B1, se poate efectua şi de către un instructor auto atestat în condiţiile legii, care a încheiat un contract cu unitatea autorizată în care solicitantul a efectuat pregătirea teoretică.
(4) Pot efectua cursurile practice de învăţare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice şi persoanele care nu au încă vârsta minimă prevăzută de lege pentru categoria sau subcategoria din care face parte vehiculul respectiv, dar nu cu mai mult de 3 luni înainte de împlinirea acesteia.
Art. 30. - Permisul de conducere se eliberează pentru una sau mai multe dintre următoarele categorii şi subcategorii de vehicule:
a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fără ataş;
b) CATEGORIA B:
1. autovehiculul a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi al cărui număr de locuri pe scaune, în afara conducătorului, nu este mai mare de 8;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
3. ansamblul de vehicule a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg, format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă, a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte masa proprie a autovehiculului trăgător;
c) CATEGORIA BE: ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată depăşeşte 750 kg, iar masa totală maximă autorizată a întregului ansamblu depăşeşte 3.500 kg;
d) CATEGORIA C:
1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maximă autorizată este mai mare de 3.500 kg;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg;
f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara locului conducătorului. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
g) CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria D şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;
h) CATEGORIA Tr: tractor, maşini şi utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări;
i) CATEGORIA Tb: troleibuz;
j) CATEGORIA Tv: tramvai;
k) SUBCATEGORIA A1: motocicletă cu o capacitate care nu depăşeşte 125 cm3 şi o putere care nu depăşeşte 11 kW;
l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roţi având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, şi echipat cu un motor cu ardere internă cu capacitate cilindrică mai mare de 45 cm3 sau cu orice alt motor cu o putere echivalentă ori cu viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h;
m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maximă autorizată este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria C1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar masa totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător;
o) SUBCATEGORIA D1:
1. autovehiculul destinat transportului de persoane având cel puţin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, în afara locului conducătorului;
2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
p) SUBCATEGORIA D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar masa totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane.
Art. 31. - Traseele pe care se poate învăţa conducerea unui autovehicul sau tramvai ori, după caz, se poate susţine examenul pentru obţinerea permisului de conducere se stabilesc de către poliţia rutieră.
Art. 32. - (1) Autorităţile competente care examinează persoanele în vederea obţinerii permisului de conducere sunt serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul instituţiei prefectului pe raza căreia candidaţii îşi au domiciliul sau reşedinţa.
(2) Membrii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor internaţionale acreditate în România se pot prezenta la examen în vederea obţinerii permisului de conducere în condiţiile stabilite prin protocol de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Afacerilor Externe.
(3) Examinarea la probele teoretice şi practice pentru obţinerea permisului de conducere poate fi efectuată şi în alte localităţi decât în municipiul reşedinţă de judeţ în care candidaţii îşi au domiciliul sau reşedinţa, în baza ordinului prefectului unităţii administrativ-teritoriale respective.
Art. 33. - (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi, pentru subcategoriile A1 şi B1;
b) să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi, pentru categoriile A, B, BE, C1, C1E şi Tr;
c) să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani împliniţi, pentru categoriile C, CE, D, DE, Tb şi Tv, precum şi pentru subcategoriile D1 şi D1E;
d) să fie aptă din punct de vedere medical pentru conducerea autovehiculelor din categoriile şi subcategoriile pentru care solicită examinarea;
e) să nu fi fost condamnată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie sau de furt al unui autovehicul;
f) să facă dovada că îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 116 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru prezentarea la examen în vederea obţinerii unui nou permis de conducere, în cazul în care a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru una dintre infracţiunile prevăzute la lit. e);
g) să fie aptă din punct de vedere psihologic pentru a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice.
(2) Condiţia prevăzută la lit. g) a alin. (1) operează până la data aderării României la Uniunea Europeană.
Art. 34. - (1) Pentru programarea la examen în vederea obţinerii permisului de conducere, dosarul personal al solicitantului trebuie să conţină următoarele documente:
a) cererea-tip, semnată de solicitant;
b) fişa de şcolarizare în care se consemnează şi avizul medicului "apt pentru conducerea vehiculelor" din categoria sau subcategoria pentru care se solicită examinarea. Fişa medicală se păstrează la unitatea autorizată care a pregătit candidatul;
c) certificatul de cazier judiciar;
d) copia actului de identitate;
e) chitanţele de plată a taxelor aferente obţinerii permisului de conducere.
(2) Programarea la primul examen a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere se efectuează de către unităţile autorizate la care aceştia au urmat cursurile de pregătire teoretică şi practică.
(3) Titularul unui permis de conducere care solicită obţinerea de noi categorii sau subcategorii trebuie să depună la dosarul de examinare, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), şi o copie a permisului de conducere.
(4) Cetăţeanul român cu domiciliul în străinătate care solicită obţinerea permisului de conducere trebuie să depună la dosarul de examinare, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), o declaraţie autentificată la notarul public din care să rezulte că nu mai posedă un alt permis de conducere eliberat de o autoritate străină, dreptul de a conduce nu i-a fost suspendat ori anulat, precum şi documente din care să rezulte că are o locuinţă deţinută în proprietate sau închiriată în România.
Art. 35. - (1) Examenul pentru obţinerea permisului de conducere constă în:
a) proba teoretică, de cunoaştere a reglementării circulaţiei rutiere, a noţiunilor elementare de mecanică şi a noţiunilor de prim ajutor. Examinarea la proba teoretică se poate face, în condiţiile legii, în limba minorităţii naţionale sau într-o limbă de circulaţie internaţională, potrivit solicitării celui examinat;
b) proba practică de conducere a autovehiculului în traseu, corespunzătoare categoriei de permis solicitat, cu excepţia categoriei A şi subcategoriei A1, pentru care se verifică numai îndemânarea în conducere în poligoane special amenajate.
(2) Persoana cu handicap fizic poate susţine examenul pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoriile A şi/sau B dacă autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmităţii acesteia.
(3) Examinarea candidaţilor care solicită obţinerea permisului de conducere pentru mai multe categorii sau subcategorii se va efectua în zile diferite, pentru fiecare categorie sau subcategorie în parte.
Art. 36. - (1) Rezultatul examinării la proba teoretică şi la proba practică se consemnează prin calificativul "admis" sau "respins".
(2) Persoana declarată "admis" la proba teoretică, dar care nu se prezintă la proba practică de conducere a vehiculului în traseu într-un termen de cel mult un an de la data absolvirii cursurilor este declarată "respins", urmând să efectueze un nou curs de pregătire.
(3) Persoana declarată "respins" se poate programa la un nou examen după cel puţin 15 zile de la data la care a fost declarată "respins", dar nu mai târziu de un an de la absolvirea cursurilor, în caz contrar urmând să efectueze un nou curs de pregătire.
Art. 37. - Permisul de conducere se eliberează de către serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor la care candidaţii au susţinut examinarea, potrivit art. 32.
Art. 38. - (1) Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul să conducă o motocicletă cu o putere care depăşeşte 25 kW sau un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg ori o motocicletă cu ataş cu un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg, numai dacă are o experienţă de minimum 2 ani pe o motocicletă cu specificaţii tehnice inferioare sau dacă persoana are 21 de ani şi promovează un test specific de cunoştinţe şi comportament.
(2) Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr are dreptul să conducă şi un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor şi una sau două remorci.
(3) Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul să conducă şi vehicule din categoria Tr.
(4) Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul să conducă şi vehicule din categoria Tb - troleibuz.
Art. 39. - (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C sau D ori subcategoriile C1 sau D1 trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoria B.
(2) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere pentru categoriile BE, CE, DE ori subcategoriile C1E sau D1E trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C, D ori subcategoriile C1 sau D1, după caz.
Art. 40. - (1) Permisul de conducere valabil pentru o categorie dă dreptul de a conduce şi autovehiculele din subcategoria pe care aceasta o include.
(2) Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil şi pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, dacă titularul acestuia posedă şi permis pentru categoria B.
(3) Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil şi pentru categoria DE, dacă titularul acestuia posedă şi permis pentru categoria D.
(4) Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil şi pentru subcategoria D1E, dacă titularul are vârsta de cel puţin 21 de ani.
(5) Permisul de conducere pentru subcategoriile D1 sau D1E este valabil şi pentru conducerea vehiculelor din subcategoriile C1 sau, respectiv, C1E.
Art. 41. - (1) Autovehiculele destinate învăţării conducerii, cu excepţia motocicletelor, vor fi dotate cu dublă comandă pentru frână şi ambreiaj.
(2) Autovehiculele prevăzute la alin. (1) vor fi echipate cu o casetă având inscripţia "Şcoala", cu dimensiunile şi caracteristicile prevăzute în actele normative în vigoare. Fac excepţie autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele, care vor avea inscripţia "Şcoala" aplicată pe părţile laterale, în faţă şi în spate.
Art. 42. - Permisul de conducere eliberat de o autoritate străină se preschimbă, în condiţiile legii, de către serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul instituţiei prefectului pe raza căreia titularul are domiciliul sau, în cazul cetăţenilor străini şi al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, reşedinţa.
Art. 43. - Titularul permisului de conducere trebuie să declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document autorităţii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, şi să solicite eliberarea unui nou permis de conducere.
Art. 44. - (1) Eliberarea unui nou permis de conducere se efectuează, în condiţiile legii, în baza următoarelor documente:
a) fişa deţinătorului permisului de conducere;
b) originalul şi copia actului de identitate;
c) dovada plăţii contravalorii permisului de conducere şi a taxei de eliberare a acestui document;
d) permisul de conducere a cărui preschimbare se solicită, în original, dacă acesta există;
e) fişa medicală tip din care să rezulte că este apt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie, dacă solicitarea preschimbării s-a făcut după expirarea valabilităţii administrative a permisului de conducere.
(2) Pe lângă documentele prevăzute la alin. (1) solicitantul trebuie să prezinte, în cazul schimbării numelui, documentul care atestă acest lucru, în original şi copie.
(3) În situaţia cetăţenilor români care au domiciliul în România şi se află temporar în străinătate, eliberarea unui nou permis de conducere se poate face prin intermediul altei persoane, pe bază de procură specială, autentificată de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României ori, dacă a fost dată în faţa autorităţilor străine, să îndeplinească condiţiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila "conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare". Mandatarul va prezenta documentele prevăzute la alin. (1), în următoarele condiţii:
a) fişa deţinătorului permisului de conducere trebuie să fie semnată de titularul permisului de conducere în faţa unui funcţionar diplomatic;
b) actul care atestă starea de sănătate, precum şi două fotografii de dată recentă ale titularului, din care una aplicată pe procura specială eliberată mandatarului, iar a doua pe fişa deţinătorului permisului de conducere, trebuie să fie vizate de misiunea diplomatică;
c) declaraţia pe proprie răspundere a titularului, dată în faţa funcţionarului diplomatic, din care să rezulte că nu mai deţine un alt permis de conducere naţional cu excepţia celui depus pentru preschimbare.
Art. 45. - Permisul de conducere al conducătorului auto decedat se predă de către persoana care îl deţine, în termen de 30 de zile, autorităţii emitente.
Art. 29. - (1) De la data aderării României la Uniunea Europeană, pentru a fi înscris la o unitate autorizată în vederea pregătirii teoretice şi practice pentru obţinerea permisului de conducere, solicitantul trebuie să facă dovada că este apt din punct de vedere psihologic.
(2) Înainte de a urma cursurile practice de învăţare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice, solicitantul trebuie să facă dovada pregătirii teoretice, într-o unitate autorizată, în vederea obţinerii permisului de conducere.
(3) Pregătirea practică a persoanei prevăzute la alin. (2), în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru oricare dintre categoriile A, B, BE şi subcategoriile A1 şi B1, se poate efectua şi de către un instructor auto atestat în condiţiile legii, care a încheiat un contract cu unitatea autorizată în care solicitantul a efectuat pregătirea teoretică.
(4) Pot efectua cursurile practice de învăţare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice şi persoanele care nu au încă vârsta minimă prevăzută de lege pentru categoria sau subcategoria din care face parte vehiculul respectiv, dar nu cu mai mult de 3 luni înainte de împlinirea acesteia.
Art. 30. - Permisul de conducere se eliberează pentru una sau mai multe dintre următoarele categorii şi subcategorii de vehicule:
a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fără ataş;
b) CATEGORIA B:
1. autovehiculul a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi al cărui număr de locuri pe scaune, în afara conducătorului, nu este mai mare de 8;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
3. ansamblul de vehicule a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg, format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă, a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte masa proprie a autovehiculului trăgător;
c) CATEGORIA BE: ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată depăşeşte 750 kg, iar masa totală maximă autorizată a întregului ansamblu depăşeşte 3.500 kg;
d) CATEGORIA C:
1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maximă autorizată este mai mare de 3.500 kg;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg;
f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara locului conducătorului. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
g) CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria D şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;
h) CATEGORIA Tr: tractor, maşini şi utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări;
i) CATEGORIA Tb: troleibuz;
j) CATEGORIA Tv: tramvai;
k) SUBCATEGORIA A1: motocicletă cu o capacitate care nu depăşeşte 125 cm3 şi o putere care nu depăşeşte 11 kW;
l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roţi având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, şi echipat cu un motor cu ardere internă cu capacitate cilindrică mai mare de 45 cm3 sau cu orice alt motor cu o putere echivalentă ori cu viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h;
m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maximă autorizată este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria C1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar masa totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător;
o) SUBCATEGORIA D1:
1. autovehiculul destinat transportului de persoane având cel puţin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, în afara locului conducătorului;
2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
p) SUBCATEGORIA D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar masa totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane.
Art. 31. - Traseele pe care se poate învăţa conducerea unui autovehicul sau tramvai ori, după caz, se poate susţine examenul pentru obţinerea permisului de conducere se stabilesc de către poliţia rutieră.
Art. 32. - (1) Autorităţile competente care examinează persoanele în vederea obţinerii permisului de conducere sunt serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul instituţiei prefectului pe raza căreia candidaţii îşi au domiciliul sau reşedinţa.
(2) Membrii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor internaţionale acreditate în România se pot prezenta la examen în vederea obţinerii permisului de conducere în condiţiile stabilite prin protocol de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Afacerilor Externe.
(3) Examinarea la probele teoretice şi practice pentru obţinerea permisului de conducere poate fi efectuată şi în alte localităţi decât în municipiul reşedinţă de judeţ în care candidaţii îşi au domiciliul sau reşedinţa, în baza ordinului prefectului unităţii administrativ-teritoriale respective.
Art. 33. - (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi, pentru subcategoriile A1 şi B1;
b) să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi, pentru categoriile A, B, BE, C1, C1E şi Tr;
c) să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani împliniţi, pentru categoriile C, CE, D, DE, Tb şi Tv, precum şi pentru subcategoriile D1 şi D1E;
d) să fie aptă din punct de vedere medical pentru conducerea autovehiculelor din categoriile şi subcategoriile pentru care solicită examinarea;
e) să nu fi fost condamnată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie sau de furt al unui autovehicul;
f) să facă dovada că îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 116 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru prezentarea la examen în vederea obţinerii unui nou permis de conducere, în cazul în care a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru una dintre infracţiunile prevăzute la lit. e);
g) să fie aptă din punct de vedere psihologic pentru a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice.
(2) Condiţia prevăzută la lit. g) a alin. (1) operează până la data aderării României la Uniunea Europeană.
Art. 34. - (1) Pentru programarea la examen în vederea obţinerii permisului de conducere, dosarul personal al solicitantului trebuie să conţină următoarele documente:
a) cererea-tip, semnată de solicitant;
b) fişa de şcolarizare în care se consemnează şi avizul medicului "apt pentru conducerea vehiculelor" din categoria sau subcategoria pentru care se solicită examinarea. Fişa medicală se păstrează la unitatea autorizată care a pregătit candidatul;
c) certificatul de cazier judiciar;
d) copia actului de identitate;
e) chitanţele de plată a taxelor aferente obţinerii permisului de conducere.
(2) Programarea la primul examen a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere se efectuează de către unităţile autorizate la care aceştia au urmat cursurile de pregătire teoretică şi practică.
(3) Titularul unui permis de conducere care solicită obţinerea de noi categorii sau subcategorii trebuie să depună la dosarul de examinare, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), şi o copie a permisului de conducere.
(4) Cetăţeanul român cu domiciliul în străinătate care solicită obţinerea permisului de conducere trebuie să depună la dosarul de examinare, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), o declaraţie autentificată la notarul public din care să rezulte că nu mai posedă un alt permis de conducere eliberat de o autoritate străină, dreptul de a conduce nu i-a fost suspendat ori anulat, precum şi documente din care să rezulte că are o locuinţă deţinută în proprietate sau închiriată în România.
Art. 35. - (1) Examenul pentru obţinerea permisului de conducere constă în:
a) proba teoretică, de cunoaştere a reglementării circulaţiei rutiere, a noţiunilor elementare de mecanică şi a noţiunilor de prim ajutor. Examinarea la proba teoretică se poate face, în condiţiile legii, în limba minorităţii naţionale sau într-o limbă de circulaţie internaţională, potrivit solicitării celui examinat;
b) proba practică de conducere a autovehiculului în traseu, corespunzătoare categoriei de permis solicitat, cu excepţia categoriei A şi subcategoriei A1, pentru care se verifică numai îndemânarea în conducere în poligoane special amenajate.
(2) Persoana cu handicap fizic poate susţine examenul pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoriile A şi/sau B dacă autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmităţii acesteia.
(3) Examinarea candidaţilor care solicită obţinerea permisului de conducere pentru mai multe categorii sau subcategorii se va efectua în zile diferite, pentru fiecare categorie sau subcategorie în parte.
Art. 36. - (1) Rezultatul examinării la proba teoretică şi la proba practică se consemnează prin calificativul "admis" sau "respins".
(2) Persoana declarată "admis" la proba teoretică, dar care nu se prezintă la proba practică de conducere a vehiculului în traseu într-un termen de cel mult un an de la data absolvirii cursurilor este declarată "respins", urmând să efectueze un nou curs de pregătire.
(3) Persoana declarată "respins" se poate programa la un nou examen după cel puţin 15 zile de la data la care a fost declarată "respins", dar nu mai târziu de un an de la absolvirea cursurilor, în caz contrar urmând să efectueze un nou curs de pregătire.
Art. 37. - Permisul de conducere se eliberează de către serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor la care candidaţii au susţinut examinarea, potrivit art. 32.
Art. 38. - (1) Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul să conducă o motocicletă cu o putere care depăşeşte 25 kW sau un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg ori o motocicletă cu ataş cu un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg, numai dacă are o experienţă de minimum 2 ani pe o motocicletă cu specificaţii tehnice inferioare sau dacă persoana are 21 de ani şi promovează un test specific de cunoştinţe şi comportament.
(2) Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr are dreptul să conducă şi un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor şi una sau două remorci.
(3) Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul să conducă şi vehicule din categoria Tr.
(4) Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul să conducă şi vehicule din categoria Tb - troleibuz.
Art. 39. - (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C sau D ori subcategoriile C1 sau D1 trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoria B.
(2) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere pentru categoriile BE, CE, DE ori subcategoriile C1E sau D1E trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C, D ori subcategoriile C1 sau D1, după caz.
Art. 40. - (1) Permisul de conducere valabil pentru o categorie dă dreptul de a conduce şi autovehiculele din subcategoria pe care aceasta o include.
(2) Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil şi pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, dacă titularul acestuia posedă şi permis pentru categoria B.
(3) Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil şi pentru categoria DE, dacă titularul acestuia posedă şi permis pentru categoria D.
(4) Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil şi pentru subcategoria D1E, dacă titularul are vârsta de cel puţin 21 de ani.
(5) Permisul de conducere pentru subcategoriile D1 sau D1E este valabil şi pentru conducerea vehiculelor din subcategoriile C1 sau, respectiv, C1E.
Art. 41. - (1) Autovehiculele destinate învăţării conducerii, cu excepţia motocicletelor, vor fi dotate cu dublă comandă pentru frână şi ambreiaj.
(2) Autovehiculele prevăzute la alin. (1) vor fi echipate cu o casetă având inscripţia "Şcoala", cu dimensiunile şi caracteristicile prevăzute în actele normative în vigoare. Fac excepţie autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele, care vor avea inscripţia "Şcoala" aplicată pe părţile laterale, în faţă şi în spate.
Art. 42. - Permisul de conducere eliberat de o autoritate străină se preschimbă, în condiţiile legii, de către serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul instituţiei prefectului pe raza căreia titularul are domiciliul sau, în cazul cetăţenilor străini şi al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, reşedinţa.
Art. 43. - Titularul permisului de conducere trebuie să declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document autorităţii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, şi să solicite eliberarea unui nou permis de conducere.
Art. 44. - (1) Eliberarea unui nou permis de conducere se efectuează, în condiţiile legii, în baza următoarelor documente:
a) fişa deţinătorului permisului de conducere;
b) originalul şi copia actului de identitate;
c) dovada plăţii contravalorii permisului de conducere şi a taxei de eliberare a acestui document;
d) permisul de conducere a cărui preschimbare se solicită, în original, dacă acesta există;
e) fişa medicală tip din care să rezulte că este apt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie, dacă solicitarea preschimbării s-a făcut după expirarea valabilităţii administrative a permisului de conducere.
(2) Pe lângă documentele prevăzute la alin. (1) solicitantul trebuie să prezinte, în cazul schimbării numelui, documentul care atestă acest lucru, în original şi copie.
(3) În situaţia cetăţenilor români care au domiciliul în România şi se află temporar în străinătate, eliberarea unui nou permis de conducere se poate face prin intermediul altei persoane, pe bază de procură specială, autentificată de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României ori, dacă a fost dată în faţa autorităţilor străine, să îndeplinească condiţiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila "conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare". Mandatarul va prezenta documentele prevăzute la alin. (1), în următoarele condiţii:
a) fişa deţinătorului permisului de conducere trebuie să fie semnată de titularul permisului de conducere în faţa unui funcţionar diplomatic;
b) actul care atestă starea de sănătate, precum şi două fotografii de dată recentă ale titularului, din care una aplicată pe procura specială eliberată mandatarului, iar a doua pe fişa deţinătorului permisului de conducere, trebuie să fie vizate de misiunea diplomatică;
c) declaraţia pe proprie răspundere a titularului, dată în faţa funcţionarului diplomatic, din care să rezulte că nu mai deţine un alt permis de conducere naţional cu excepţia celui depus pentru preschimbare.
Art. 45. - Permisul de conducere al conducătorului auto decedat se predă de către persoana care îl deţine, în termen de 30 de zile, autorităţii emitente.
Cap.IV Semnalizarea rutieră
Art. 46. - (1) Semnificaţia, precum şi dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutieră, forma, simbolul, culoarea şi condiţiile de execuţie, amplasarea, instalarea şi aplicarea acestora se stabilesc în conformitate cu standardele în domeniu. (2) Semnalizarea rutieră în tunele sau pe viaducte se asigură, se realizează şi se întreţine de către administratorul acestora.
1. Semnalele luminoase
2. Indicatoarele
3. Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata
4. Marcajele
5. Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrarilor
6. Semnalele politistilor si ale altor persoane care dirijeaza circulatia
7. Semnalele utilizate de conducatorii autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara si obligatiile celorlalti participanti la trafic
1. Semnalele luminoase
2. Indicatoarele
3. Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata
4. Marcajele
5. Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrarilor
6. Semnalele politistilor si ale altor persoane care dirijeaza circulatia
7. Semnalele utilizate de conducatorii autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara si obligatiile celorlalti participanti la trafic
§ 1. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor
Art. 47. - (1) Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.
(2) După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
a) cu un corp de iluminat, cu lumina intermitentă de avertizare;
b) cu două corpuri de iluminat, pentru pietoni şi biciclişti;
c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.
(3) Semafoarele se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea:
a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: roşu, galben, verde;
b) la semaforul cu două culori ordinea semnalelor este: roşu, verde;
c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontală la partea superioară şi unul la partea inferioară, toate cu lumina albă.
Art. 48. - (1) Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii se instalează obligatoriu înainte de intersecţie, astfel încât să fie vizibile de la o distanţă de cel puţin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei.
(2) Semnificaţia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens, pentru direcţii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificaţia semnalelor luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.
Art. 49. - Pe lămpile de culoare roşie sau verde ale semafoarelor pot fi aplicate săgeţi de culoare neagră care indică direcţiile de deplasare corespunzătoare acestora. În acest caz interdicţia sau permisiunea de trecere impusă de semnalul luminos este limitată la direcţia sau direcţiile indicate prin aceste săgeţi. Aceeaşi semnificaţie o au şi săgeţile aplicate pe panourile adiţionale ce însoţesc, la partea inferioară, semafoarele. Săgeata pentru mersul înainte are vârful în sus.
Art. 50. - (1) Semafoarele pentru tramvaie au forma de casetă cu patru corpuri de iluminat de culoare albă, dintre care trei sunt poziţionate orizontal şi unul sub cel din mijloc, însoţite de panouri cu semne adiţionale.
(2) Semnalul de liberă trecere pentru tramvaie este dat de combinaţia luminoasă a lămpii inferioare cu una dintre cele trei lămpi situate la partea superioară pentru indicarea direcţiei.
(3) Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitentă a celor trei lumini din partea superioară a casetei.
Art. 51. - (1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.
(2) Când semaforul este însoţit de una sau mai multe lămpi care emit lumina intermitentă de culoare verde sub forma uneia sau unor săgeţi pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcţia indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului.
Art. 52. - (1) Semnalul de culoare roşie interzice trecerea.
(2) La semnalul de culoare roşie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părţii carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.
(3) Atunci când semnalul de culoare roşie funcţionează concomitent cu cel de culoare galbenă, acesta anunţă apariţia semnalului de culoare verde.
Art. 53. - (1) Când semnalul de culoare galbenă apare după semnalul de culoare verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecţie nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 52 alin. (2), cu excepţia situaţiei în care, la apariţia semnalului, se află atât de aproape de acele locuri încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiţii de siguranţă.
(2) Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificaţia semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.
Art. 54. - În intersecţii dirijarea circulaţiei tramvaielor se poate realiza şi prin semafoare având semnale luminoase de culoare albă, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei celorlalte vehicule.
Art. 55. - Semnalul luminos destinat numai dirijării circulaţiei bicicletelor are în câmpul său imaginea unei biciclete de culoare roşie, respectiv verde pe fond negru. Aceeaşi destinaţie o are şi semnalul luminos al unui semafor însoţit de un panou adiţional pe care figurează o bicicletă.
Art. 56. - (1) Când deasupra benzilor de circulaţie sunt instalate dispozitive care emit semnale roşii şi verzi, acestea sunt destinate semnalizării benzilor cu circulaţie reversibilă. Semnalul roşu, având forma a două bare încrucişate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra căreia se găseşte, iar semnalul verde, de forma unei săgeţi cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor şi circulaţia pe acea bandă.
(2) Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor săgeţi de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat către dreapta sau stânga jos anunţă schimbarea semnalului verde, în cazul benzilor cu circulaţie reversibilă, ori faptul că banda deasupra căreia se află este pe punctul de a fi închisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează, aceştia fiind obligaţi să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de săgeţi.
Art. 57. - Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.
(2) După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
a) cu un corp de iluminat, cu lumina intermitentă de avertizare;
b) cu două corpuri de iluminat, pentru pietoni şi biciclişti;
c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.
(3) Semafoarele se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea:
a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: roşu, galben, verde;
b) la semaforul cu două culori ordinea semnalelor este: roşu, verde;
c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontală la partea superioară şi unul la partea inferioară, toate cu lumina albă.
Art. 48. - (1) Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii se instalează obligatoriu înainte de intersecţie, astfel încât să fie vizibile de la o distanţă de cel puţin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei.
(2) Semnificaţia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens, pentru direcţii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificaţia semnalelor luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.
Art. 49. - Pe lămpile de culoare roşie sau verde ale semafoarelor pot fi aplicate săgeţi de culoare neagră care indică direcţiile de deplasare corespunzătoare acestora. În acest caz interdicţia sau permisiunea de trecere impusă de semnalul luminos este limitată la direcţia sau direcţiile indicate prin aceste săgeţi. Aceeaşi semnificaţie o au şi săgeţile aplicate pe panourile adiţionale ce însoţesc, la partea inferioară, semafoarele. Săgeata pentru mersul înainte are vârful în sus.
Art. 50. - (1) Semafoarele pentru tramvaie au forma de casetă cu patru corpuri de iluminat de culoare albă, dintre care trei sunt poziţionate orizontal şi unul sub cel din mijloc, însoţite de panouri cu semne adiţionale.
(2) Semnalul de liberă trecere pentru tramvaie este dat de combinaţia luminoasă a lămpii inferioare cu una dintre cele trei lămpi situate la partea superioară pentru indicarea direcţiei.
(3) Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitentă a celor trei lumini din partea superioară a casetei.
Art. 51. - (1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.
(2) Când semaforul este însoţit de una sau mai multe lămpi care emit lumina intermitentă de culoare verde sub forma uneia sau unor săgeţi pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcţia indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului.
Art. 52. - (1) Semnalul de culoare roşie interzice trecerea.
(2) La semnalul de culoare roşie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părţii carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.
(3) Atunci când semnalul de culoare roşie funcţionează concomitent cu cel de culoare galbenă, acesta anunţă apariţia semnalului de culoare verde.
Art. 53. - (1) Când semnalul de culoare galbenă apare după semnalul de culoare verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecţie nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 52 alin. (2), cu excepţia situaţiei în care, la apariţia semnalului, se află atât de aproape de acele locuri încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiţii de siguranţă.
(2) Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificaţia semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.
Art. 54. - În intersecţii dirijarea circulaţiei tramvaielor se poate realiza şi prin semafoare având semnale luminoase de culoare albă, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei celorlalte vehicule.
Art. 55. - Semnalul luminos destinat numai dirijării circulaţiei bicicletelor are în câmpul său imaginea unei biciclete de culoare roşie, respectiv verde pe fond negru. Aceeaşi destinaţie o are şi semnalul luminos al unui semafor însoţit de un panou adiţional pe care figurează o bicicletă.
Art. 56. - (1) Când deasupra benzilor de circulaţie sunt instalate dispozitive care emit semnale roşii şi verzi, acestea sunt destinate semnalizării benzilor cu circulaţie reversibilă. Semnalul roşu, având forma a două bare încrucişate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra căreia se găseşte, iar semnalul verde, de forma unei săgeţi cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor şi circulaţia pe acea bandă.
(2) Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor săgeţi de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat către dreapta sau stânga jos anunţă schimbarea semnalului verde, în cazul benzilor cu circulaţie reversibilă, ori faptul că banda deasupra căreia se află este pe punctul de a fi închisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează, aceştia fiind obligaţi să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de săgeţi.
Art. 57. - Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.
§ 2. Semnalele luminoase pentru pietoni
Art. 58. - (1) Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde şi roşie. Acestea funcţionează corelat cu semnalele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor.
(2) Semnalul de culoare verde poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mers, iar cel roşu, imaginea unui pieton oprit.
(3) Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de către nevăzători.
(4) Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul poliţiei, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comanda manuală a cererii de verde, care se poate face direct de către pietoni.
Art. 59. - (1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.
(2) Când semnalul de culoare verde începe să funcţioneze intermitent înseamnă că timpul afectat traversării drumului este în curs de epuizare şi urmează semnalul roşu. În acest caz pietonul surprins în traversarea drumului trebuie să grăbească trecerea, iar dacă drumul este prevăzut cu un refugiu sau spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, să aştepte pe acesta apariţia semnalului de culoare verde.
Art. 60. - Semnalul de culoare verde intermitent şi semnalul de culoare roşie interzic pietonilor să se angajeze în traversare pe partea carosabilă.
§ 3. Alte semnale luminoase
Art. 61. - În cazul semaforizării corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum şi dispozitive luminoase care să arate participanţilor la trafic timpii stabiliţi prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de autovehicule, şi viteza de deplasare.
Art. 62. - Semaforul de avertizare se instalează la ieşirea din intersecţie şi este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbenă intermitentă. Acesta poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mişcare, de culoare galbenă pe fond negru.
Art. 63. - Pentru semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drumuri unde se execută lucrări pe partea carosabilă, cu excepţia autostrăzilor, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligaţia presemnalizării acestora.
(2) Semnalul de culoare verde poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mers, iar cel roşu, imaginea unui pieton oprit.
(3) Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de către nevăzători.
(4) Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul poliţiei, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comanda manuală a cererii de verde, care se poate face direct de către pietoni.
Art. 59. - (1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.
(2) Când semnalul de culoare verde începe să funcţioneze intermitent înseamnă că timpul afectat traversării drumului este în curs de epuizare şi urmează semnalul roşu. În acest caz pietonul surprins în traversarea drumului trebuie să grăbească trecerea, iar dacă drumul este prevăzut cu un refugiu sau spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, să aştepte pe acesta apariţia semnalului de culoare verde.
Art. 60. - Semnalul de culoare verde intermitent şi semnalul de culoare roşie interzic pietonilor să se angajeze în traversare pe partea carosabilă.
§ 3. Alte semnale luminoase
Art. 61. - În cazul semaforizării corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum şi dispozitive luminoase care să arate participanţilor la trafic timpii stabiliţi prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de autovehicule, şi viteza de deplasare.
Art. 62. - Semaforul de avertizare se instalează la ieşirea din intersecţie şi este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbenă intermitentă. Acesta poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mişcare, de culoare galbenă pe fond negru.
Art. 63. - Pentru semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drumuri unde se execută lucrări pe partea carosabilă, cu excepţia autostrăzilor, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligaţia presemnalizării acestora.
2. Indicatoarele
Art. 64. - Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restricţie;
3. de obligare;
c) de orientare şi informare, care pot fi:
1. de orientare;
2. de informare;
3. de informare turistică;
4. panouri adiţionale;
5. indicatoare kilometrice şi hectometrice;
d) mijloace de semnalizare a lucrărilor, care cuprind:
1. indicatoare rutiere temporare;
2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor.
Art. 65. - (1) Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic.
(2) Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia.
(3) Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată.
(4) Pentru a fi vizibile şi pe timp de noapte, indicatoarele rutiere trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.
(5) În locuri periculoase, pentru a spori vizibilitatea şi a evidenţia semnificaţia unor indicatoare, acestea pot figura grupat pe un panou cu folie fluorescent-retroreflectorizantă cu reflexie ridicată. Aceste indicatoare pot fi însoţite, după caz, de dispozitive luminoase.
Art. 66. - (1) Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează.
(2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lui este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.
(3) Semnificaţia indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. În cazul indicatoarelor care avertizează sectoare periculoase, zona de acţiune a indicatoarelor este reglementată prin plăcuţe adiţionale.
(4) Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanţă de maximum 50 m în localităţi, între 100 m şi 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m şi 1.000 m pe autostrăzi şi drumuri expres. Când condiţiile din teren impun amplasarea la o distanţă mai mare, sub indicator se instalează un panou adiţional "Distanţa între indicator şi începutul locului periculos".
(5) Pe autostrăzi şi drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu să se instaleze un panou adiţional "Distanţa între indicator şi începutul locului periculos". În situaţia în care lungimea sectorului periculos depăşeşte 1.000 m, sub indicator se montează panoul adiţional "Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul".
(6) Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau de restricţie începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe drumul respectiv până la întâlnirea indicatorului "Ieşire din localitate", cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
Art. 67. - Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restricţie sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleaşi caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea că fondul alb este înlocuit cu fondul galben.
a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restricţie;
3. de obligare;
c) de orientare şi informare, care pot fi:
1. de orientare;
2. de informare;
3. de informare turistică;
4. panouri adiţionale;
5. indicatoare kilometrice şi hectometrice;
d) mijloace de semnalizare a lucrărilor, care cuprind:
1. indicatoare rutiere temporare;
2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor.
Art. 65. - (1) Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic.
(2) Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia.
(3) Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată.
(4) Pentru a fi vizibile şi pe timp de noapte, indicatoarele rutiere trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.
(5) În locuri periculoase, pentru a spori vizibilitatea şi a evidenţia semnificaţia unor indicatoare, acestea pot figura grupat pe un panou cu folie fluorescent-retroreflectorizantă cu reflexie ridicată. Aceste indicatoare pot fi însoţite, după caz, de dispozitive luminoase.
Art. 66. - (1) Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează.
(2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lui este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.
(3) Semnificaţia indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. În cazul indicatoarelor care avertizează sectoare periculoase, zona de acţiune a indicatoarelor este reglementată prin plăcuţe adiţionale.
(4) Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanţă de maximum 50 m în localităţi, între 100 m şi 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m şi 1.000 m pe autostrăzi şi drumuri expres. Când condiţiile din teren impun amplasarea la o distanţă mai mare, sub indicator se instalează un panou adiţional "Distanţa între indicator şi începutul locului periculos".
(5) Pe autostrăzi şi drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu să se instaleze un panou adiţional "Distanţa între indicator şi începutul locului periculos". În situaţia în care lungimea sectorului periculos depăşeşte 1.000 m, sub indicator se montează panoul adiţional "Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul".
(6) Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau de restricţie începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe drumul respectiv până la întâlnirea indicatorului "Ieşire din localitate", cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
Art. 67. - Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restricţie sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleaşi caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea că fondul alb este înlocuit cu fondul galben.
3. Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată
Art. 68. - Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată se semnalizează cu indicatoare de avertizare corespunzătoare şi/sau cu panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferată.
Art. 69. - (1) Trecerea la nivel cu calea ferată curentă fără bariere sau semibariere se semnalizează, după caz, cu indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere", însoţite de indicatorul "Oprire".
(2) La trecerea la nivel cu calea ferată curentă prevăzută cu instalaţii de semnalizare automată fără bariere, interzicerea circulaţiei rutiere se realizează, optic, prin funcţionarea dispozitivelor cu lumini intermitent-alternative roşii şi stingerea semnalizării de control reprezentate de lumina intermitentă albă şi, acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente.
Art. 70. - (1) Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi semnalizate cu sisteme automate luminoase, prevăzute cu semibariere.
(2) Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi asigurate şi cu bariere care sunt acţionate manual.
(3) Barierele şi semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roşie şi albă şi pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc roşu. Benzile trebuie să fie reflectorizante, iar pe drumurile neiluminate, pe timp de noapte, barierele şi semibarierele trebuie să fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumină roşie.
(4) La trecerea la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalaţii de semnalizare automată cu bariere, semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere se realizează în condiţiile prevăzute la art. 69 alin. (2), precum şi prin coborârea în poziţie orizontală a semibarierelor.
Art. 71. - (1) Semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere se consideră realizată chiar şi numai în una din următoarele situaţii:
a) prin aprinderea unei singure unităţi luminoase a dispozitivului cu lumină intermitent-alternativă roşie;
b) prin funcţionarea sistemului sonor;
c) prin poziţia orizontală a unei singure semibariere.
(2) Circulaţia rutieră se consideră de asemenea interzisă şi în situaţia în care barierele sau semibarierele sunt în curs de coborâre sau de ridicare.
Art. 72. - În zona trecerilor la nivel cu calea ferată, funcţionarea instalaţiilor de semnalizare a apropierii trenurilor, fără bariere, a instalaţiilor de semnalizare a apropierii trenurilor, cu semibariere, sau a barierelor mecanice, precum şi instalarea indicatoarelor "Oprire", "Trecere la nivel cu o cale ferată simplă/dublă, fără bariere", "Trecere la nivel cu o cale ferată simplă/dublă, fără bariere, prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată", sunt asigurate de administratorul de cale ferată, iar setul de semnalizare a apropierii de calea ferată este asigurat de către administratorul drumului.
Art. 73. - (1) La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială se instalează indicatorul "Alte pericole", însoţit de un panou adiţional ce conţine imaginea unei locomotive.
(2) Atunci când pe calea ferată industrială se deplasează un vehicul feroviar, circulaţia trebuie dirijată de un agent de cale ferată.
Art. 74. - Porţile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificată, destinate să interzică accesul vehiculelor a căror încărcătură depăşeşte în înălţime limita de siguranţă admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenă şi neagră. Pe stâlpii de susţinere ai porţilor de gabarit se instalează indicatoare rutiere prin care se precizează înălţimea maximă de trecere admisă.
Art. 69. - (1) Trecerea la nivel cu calea ferată curentă fără bariere sau semibariere se semnalizează, după caz, cu indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere", însoţite de indicatorul "Oprire".
(2) La trecerea la nivel cu calea ferată curentă prevăzută cu instalaţii de semnalizare automată fără bariere, interzicerea circulaţiei rutiere se realizează, optic, prin funcţionarea dispozitivelor cu lumini intermitent-alternative roşii şi stingerea semnalizării de control reprezentate de lumina intermitentă albă şi, acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente.
Art. 70. - (1) Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi semnalizate cu sisteme automate luminoase, prevăzute cu semibariere.
(2) Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi asigurate şi cu bariere care sunt acţionate manual.
(3) Barierele şi semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roşie şi albă şi pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc roşu. Benzile trebuie să fie reflectorizante, iar pe drumurile neiluminate, pe timp de noapte, barierele şi semibarierele trebuie să fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumină roşie.
(4) La trecerea la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalaţii de semnalizare automată cu bariere, semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere se realizează în condiţiile prevăzute la art. 69 alin. (2), precum şi prin coborârea în poziţie orizontală a semibarierelor.
Art. 71. - (1) Semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere se consideră realizată chiar şi numai în una din următoarele situaţii:
a) prin aprinderea unei singure unităţi luminoase a dispozitivului cu lumină intermitent-alternativă roşie;
b) prin funcţionarea sistemului sonor;
c) prin poziţia orizontală a unei singure semibariere.
(2) Circulaţia rutieră se consideră de asemenea interzisă şi în situaţia în care barierele sau semibarierele sunt în curs de coborâre sau de ridicare.
Art. 72. - În zona trecerilor la nivel cu calea ferată, funcţionarea instalaţiilor de semnalizare a apropierii trenurilor, fără bariere, a instalaţiilor de semnalizare a apropierii trenurilor, cu semibariere, sau a barierelor mecanice, precum şi instalarea indicatoarelor "Oprire", "Trecere la nivel cu o cale ferată simplă/dublă, fără bariere", "Trecere la nivel cu o cale ferată simplă/dublă, fără bariere, prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată", sunt asigurate de administratorul de cale ferată, iar setul de semnalizare a apropierii de calea ferată este asigurat de către administratorul drumului.
Art. 73. - (1) La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială se instalează indicatorul "Alte pericole", însoţit de un panou adiţional ce conţine imaginea unei locomotive.
(2) Atunci când pe calea ferată industrială se deplasează un vehicul feroviar, circulaţia trebuie dirijată de un agent de cale ferată.
Art. 74. - Porţile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificată, destinate să interzică accesul vehiculelor a căror încărcătură depăşeşte în înălţime limita de siguranţă admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenă şi neagră. Pe stâlpii de susţinere ai porţilor de gabarit se instalează indicatoare rutiere prin care se precizează înălţimea maximă de trecere admisă.
4. Marcajele
Art. 75. - (1) Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează sau le precizează semnificaţia.
(2) Marcajele se aplică pe suprafaţa părţii carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrări de artă, pe accesorii ale drumurilor, precum şi pe alte elemente şi construcţii din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie să fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante care trebuie să-şi păstreze proprietăţile de reflexie şi pe timp de ploaie sau ceaţă.
(3) Marcajele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfăşurarea circulaţiei, iar suprafaţa acestora nu trebuie să fie lunecoasă. Marcajele pe partea carosabilă se execută cu microbile de sticlă şi pot fi însoţite de butoni cu elemente retroreflectorizante.
Art. 76. - Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circulaţie;
2. de separare a benzilor pe acelaşi sens;
b) de delimitare a părţii carosabile;
c) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru biciclişti;
d) diverse, care pot fi:
1. de ghidare;
2. pentru spaţii interzise;
3. pentru interzicerea staţionării;
4. pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre;
5. pentru locuri de parcare;
6. săgeţi sau inscripţii;
e) laterale aplicate pe:
1. lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
2. parapete;
3. stâlpi şi copaci situaţi pe platforma drumului;
4. borduri.
Art. 77. - (1) Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor şi benzilor de circulaţie, cât şi pentru delimitarea părţii carosabile.
(2) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia.
(3) Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii carosabile interzice staţionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoţeşte un indicator de interzicere a staţionării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea.
(4) Marcajul longitudinal format din linii continue care delimitează banda pe care este aplicat şi un marcaj simbolizând o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule semnifică faptul că banda este rezervată circulaţiei acelei sau acelor categorii de vehicule.
Art. 78. - Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, dacă manevra sau reglementările instituite impun acest lucru.
Art. 79. - (1) Marcajul cu linie discontinuă poate fi simplu sau dublu şi se foloseşte în următoarele situaţii:
a) marcajul cu linie discontinuă simplă:
1. pentru separarea sensurilor de circulaţie, pe drumurile cu două benzi şi circulaţie în ambele sensuri;
2. pentru separarea benzilor de circulaţie pe acelaşi sens, pe drumurile cu cel puţin două benzi pe sens;
3. pentru marcarea trecerii de la o linie discontinuă la una continuă. În localităţi acest marcaj nu este obligatoriu;
4. pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente de circulaţie;
5. pentru marcaje de ghidare în intersecţii;
b) marcajul cu linie discontinuă dublă, pentru delimitarea benzilor reversibile. Pe asemenea benzi marcajul este însoţit de dispozitive luminoase speciale prevăzute la art. 56.
(2) Linia continuă se foloseşte în următoarele situaţii:
a) linia continuă simplă, pentru separarea sensurilor de circulaţie, a benzilor de acelaşi sens la apropierea de intersecţii şi în zone periculoase;
b) linia continuă dublă, pentru separarea sensurilor de circulaţie cu minimum două benzi pe fiecare sens, precum şi la drumuri cu o bandă pe sens sau în alte situaţii stabilite de administratorul drumului respectiv, cu acordul poliţiei rutiere.
(3) În cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continuă şi una discontinuă alăturate, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnificaţia liniei celei mai apropiate în sensul de mers.
(4) Pe drumurile cu circulaţie în ambele sensuri prevăzute cu o singură bandă pe sens, pe distanţa cuprinsă între indicatoarele de avertizare "Copii", aferente celor două sensuri, marcajul de separare a sensurilor se execută cu linie continuă.
Art. 80. - (1) Marcajele de delimitare a părţii carosabile sunt amplasate în lungul drumului, se execută la limita din dreapta a părţii carosabile în sensul de mers, cu excepţia autostrăzilor şi a drumurilor expres, unde marcajul se aplică şi pe partea stângă, lângă mijlocul fizic de separare a sensurilor de circulaţie. Aceste marcaje pot fi cu linie continuă sau discontinuă simplă.
(2) Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie să o urmeze în traversarea unei intersecţii ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile de separare a benzii de circulaţie nu sunt coliniare.
(3) Marcajele pentru interzicerea staţionării se pot realiza:
a) prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părţii carosabile spre exteriorul platformei drumului;
b) printr-o linie în zig-zag la marginea părţii carosabile.
(4) Marcajele prin săgeţi sunt folosite pentru:
a) selectarea pe benzi;
b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprimă prin îngustarea părţii carosabile);
c) repliere, numai în afara localităţilor pe drumuri cu o bandă pe sens şi dublu sens de circulaţie.
Art. 81. - (1) Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulaţia, de prezenţa unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul "Oprire" se poate aplica pe partea carosabilă inscripţia "Stop".
(2) Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latură paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.
(3) Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lăţimea mai mare decât a oricăror alte marcaje.
(4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul drumului, indică locul destinat traversării părţii carosabile de către biciclişti.
Art. 82. - (1) În scopul sporirii impactului vizual asupra participanţilor la trafic, pe partea carosabilă se pot executa marcaje sub formă de inscripţii, simboluri şi figuri.
(2) Pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe drumuri naţionale deschise traficului internaţional (E), la extremităţile părţii carosabile se aplică marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducătorilor de autovehicule la ieşirea de pe partea carosabilă.
Art. 83. - (1) Marcajele, cum sunt: săgeţile, inscripţiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificaţia indicatoarelor sau pentru a da participanţilor la trafic indicaţii care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.
(2) Marcajul sub forma unei sau unor săgeţi, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcţiei sau direcţiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică faţă de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligaţia ca vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă.
(3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staţionării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosită pentru semnalizarea staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv de taximetre.
(4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spaţiul interzis circulaţiei.
(5) Marcajele se pot aplica şi pe ziduri de sprijin, parapete de protecţie sau alte amenajări rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducătorilor de vehicule.
(6) Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepţia celor ce se aplică pe elementele laterale drumului, care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă şi neagră, precum şi a celor provizorii, folosite la organizarea circulaţiei în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbenă. În zonele periculoase sau unde staţionarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi şi de alte culori.
(2) Marcajele se aplică pe suprafaţa părţii carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrări de artă, pe accesorii ale drumurilor, precum şi pe alte elemente şi construcţii din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie să fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante care trebuie să-şi păstreze proprietăţile de reflexie şi pe timp de ploaie sau ceaţă.
(3) Marcajele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfăşurarea circulaţiei, iar suprafaţa acestora nu trebuie să fie lunecoasă. Marcajele pe partea carosabilă se execută cu microbile de sticlă şi pot fi însoţite de butoni cu elemente retroreflectorizante.
Art. 76. - Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circulaţie;
2. de separare a benzilor pe acelaşi sens;
b) de delimitare a părţii carosabile;
c) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru biciclişti;
d) diverse, care pot fi:
1. de ghidare;
2. pentru spaţii interzise;
3. pentru interzicerea staţionării;
4. pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre;
5. pentru locuri de parcare;
6. săgeţi sau inscripţii;
e) laterale aplicate pe:
1. lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
2. parapete;
3. stâlpi şi copaci situaţi pe platforma drumului;
4. borduri.
Art. 77. - (1) Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor şi benzilor de circulaţie, cât şi pentru delimitarea părţii carosabile.
(2) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia.
(3) Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii carosabile interzice staţionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoţeşte un indicator de interzicere a staţionării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea.
(4) Marcajul longitudinal format din linii continue care delimitează banda pe care este aplicat şi un marcaj simbolizând o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule semnifică faptul că banda este rezervată circulaţiei acelei sau acelor categorii de vehicule.
Art. 78. - Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, dacă manevra sau reglementările instituite impun acest lucru.
Art. 79. - (1) Marcajul cu linie discontinuă poate fi simplu sau dublu şi se foloseşte în următoarele situaţii:
a) marcajul cu linie discontinuă simplă:
1. pentru separarea sensurilor de circulaţie, pe drumurile cu două benzi şi circulaţie în ambele sensuri;
2. pentru separarea benzilor de circulaţie pe acelaşi sens, pe drumurile cu cel puţin două benzi pe sens;
3. pentru marcarea trecerii de la o linie discontinuă la una continuă. În localităţi acest marcaj nu este obligatoriu;
4. pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente de circulaţie;
5. pentru marcaje de ghidare în intersecţii;
b) marcajul cu linie discontinuă dublă, pentru delimitarea benzilor reversibile. Pe asemenea benzi marcajul este însoţit de dispozitive luminoase speciale prevăzute la art. 56.
(2) Linia continuă se foloseşte în următoarele situaţii:
a) linia continuă simplă, pentru separarea sensurilor de circulaţie, a benzilor de acelaşi sens la apropierea de intersecţii şi în zone periculoase;
b) linia continuă dublă, pentru separarea sensurilor de circulaţie cu minimum două benzi pe fiecare sens, precum şi la drumuri cu o bandă pe sens sau în alte situaţii stabilite de administratorul drumului respectiv, cu acordul poliţiei rutiere.
(3) În cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continuă şi una discontinuă alăturate, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnificaţia liniei celei mai apropiate în sensul de mers.
(4) Pe drumurile cu circulaţie în ambele sensuri prevăzute cu o singură bandă pe sens, pe distanţa cuprinsă între indicatoarele de avertizare "Copii", aferente celor două sensuri, marcajul de separare a sensurilor se execută cu linie continuă.
Art. 80. - (1) Marcajele de delimitare a părţii carosabile sunt amplasate în lungul drumului, se execută la limita din dreapta a părţii carosabile în sensul de mers, cu excepţia autostrăzilor şi a drumurilor expres, unde marcajul se aplică şi pe partea stângă, lângă mijlocul fizic de separare a sensurilor de circulaţie. Aceste marcaje pot fi cu linie continuă sau discontinuă simplă.
(2) Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie să o urmeze în traversarea unei intersecţii ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile de separare a benzii de circulaţie nu sunt coliniare.
(3) Marcajele pentru interzicerea staţionării se pot realiza:
a) prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părţii carosabile spre exteriorul platformei drumului;
b) printr-o linie în zig-zag la marginea părţii carosabile.
(4) Marcajele prin săgeţi sunt folosite pentru:
a) selectarea pe benzi;
b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprimă prin îngustarea părţii carosabile);
c) repliere, numai în afara localităţilor pe drumuri cu o bandă pe sens şi dublu sens de circulaţie.
Art. 81. - (1) Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulaţia, de prezenţa unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul "Oprire" se poate aplica pe partea carosabilă inscripţia "Stop".
(2) Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latură paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.
(3) Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lăţimea mai mare decât a oricăror alte marcaje.
(4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul drumului, indică locul destinat traversării părţii carosabile de către biciclişti.
Art. 82. - (1) În scopul sporirii impactului vizual asupra participanţilor la trafic, pe partea carosabilă se pot executa marcaje sub formă de inscripţii, simboluri şi figuri.
(2) Pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe drumuri naţionale deschise traficului internaţional (E), la extremităţile părţii carosabile se aplică marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducătorilor de autovehicule la ieşirea de pe partea carosabilă.
Art. 83. - (1) Marcajele, cum sunt: săgeţile, inscripţiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificaţia indicatoarelor sau pentru a da participanţilor la trafic indicaţii care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.
(2) Marcajul sub forma unei sau unor săgeţi, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcţiei sau direcţiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică faţă de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligaţia ca vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă.
(3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staţionării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosită pentru semnalizarea staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv de taximetre.
(4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spaţiul interzis circulaţiei.
(5) Marcajele se pot aplica şi pe ziduri de sprijin, parapete de protecţie sau alte amenajări rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducătorilor de vehicule.
(6) Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepţia celor ce se aplică pe elementele laterale drumului, care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă şi neagră, precum şi a celor provizorii, folosite la organizarea circulaţiei în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbenă. În zonele periculoase sau unde staţionarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi şi de alte culori.
5. Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului şi a lucrărilor
Art. 84. - (1) În afara localităţilor, limitele laterale ale platformei drumului se semnalizează cu stâlpi de ghidare lamelari, de culoare albă, omologaţi, instalaţi la intervale de 50 m între ei, sau prin parapete. Pe stâlpii de ghidare lamelari şi pe parapete se aplică dispozitive reflectorizante de culoare roşie şi albă sau galbenă. Dispozitivele reflectorizante de culoare roşie trebuie să fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers. Materialele din care sunt confecţionaţi stâlpii de ghidare lamelari nu trebuie să fie dure.
(2) Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta şi pe parapetele de protecţie, pereţii tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajări rutiere ori instalaţii laterale drumului.
Art. 85. - (1) Semnalizarea lucrărilor executate pe drumurile publice este obligatorie şi se realizează în scopul asigurării desfăşurării în condiţii corespunzătoare a circulaţiei pe sectorul de drum rămas neafectat sau, după caz, în scopul devierii acesteia pe variante ocolitoare şi are semnificaţia interzicerii circulaţiei în zona afectată de lucrări.
(2) Sectoarele de drum afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil prin indicatoare şi mijloace auxiliare de semnalizare rutieră, precum semafoare, balize direcţionale, panouri, conuri de dirijare, bariere, garduri, parapete din material plastic lestabile şi cărucioare portsemnalizare, prevăzute cu elemente fluorescent-reflectorizante. Acestea nu trebuie confecţionate din materiale dure, iar pe timp de noapte trebuie însoţite de lămpi cu lumină galbenă intermitentă.
(3) Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instalează indicatoare şi balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip "limitatoare de viteză" şi se aplică marcaje, corespunzător situaţiei create. Dacă este cazul, dirijarea circulaţiei se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat şi special instruit.
Art. 86. - (1) Semnalizarea instituită pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări trebuie întreţinută şi modificată corespunzător evoluţiei acestora. La terminarea lucrărilor executantul trebuie să asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, şi refacerea semnalizării iniţiale sau modificarea ei, potrivit noilor condiţii de circulaţie.
(2) Persoanele care execută lucrări de orice natură pe partea carosabilă a drumului public sunt obligate să poarte echipament de protecţie-avertizare fluorescent şi reflectorizant, de culoare galbenă sau portocalie, pentru a fi observate cu uşurinţă de participanţii la trafic.
Art. 87. - Nicio lucrare care afectează drumul public nu poate fi începută sau, după caz, continuată dacă executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului şi acordul poliţiei, dacă nu a realizat semnalizarea temporară corespunzătoare, iar termenul aprobat a fost depăşit ori lucrarea se execută în alte condiţii decât cele stabilite în autorizaţie sau acord.
(2) Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta şi pe parapetele de protecţie, pereţii tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajări rutiere ori instalaţii laterale drumului.
Art. 85. - (1) Semnalizarea lucrărilor executate pe drumurile publice este obligatorie şi se realizează în scopul asigurării desfăşurării în condiţii corespunzătoare a circulaţiei pe sectorul de drum rămas neafectat sau, după caz, în scopul devierii acesteia pe variante ocolitoare şi are semnificaţia interzicerii circulaţiei în zona afectată de lucrări.
(2) Sectoarele de drum afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil prin indicatoare şi mijloace auxiliare de semnalizare rutieră, precum semafoare, balize direcţionale, panouri, conuri de dirijare, bariere, garduri, parapete din material plastic lestabile şi cărucioare portsemnalizare, prevăzute cu elemente fluorescent-reflectorizante. Acestea nu trebuie confecţionate din materiale dure, iar pe timp de noapte trebuie însoţite de lămpi cu lumină galbenă intermitentă.
(3) Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instalează indicatoare şi balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip "limitatoare de viteză" şi se aplică marcaje, corespunzător situaţiei create. Dacă este cazul, dirijarea circulaţiei se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat şi special instruit.
Art. 86. - (1) Semnalizarea instituită pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări trebuie întreţinută şi modificată corespunzător evoluţiei acestora. La terminarea lucrărilor executantul trebuie să asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, şi refacerea semnalizării iniţiale sau modificarea ei, potrivit noilor condiţii de circulaţie.
(2) Persoanele care execută lucrări de orice natură pe partea carosabilă a drumului public sunt obligate să poarte echipament de protecţie-avertizare fluorescent şi reflectorizant, de culoare galbenă sau portocalie, pentru a fi observate cu uşurinţă de participanţii la trafic.
Art. 87. - Nicio lucrare care afectează drumul public nu poate fi începută sau, după caz, continuată dacă executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului şi acordul poliţiei, dacă nu a realizat semnalizarea temporară corespunzătoare, iar termenul aprobat a fost depăşit ori lucrarea se execută în alte condiţii decât cele stabilite în autorizaţie sau acord.
6. Semnalele poliţiştilor şi ale altor persoane care dirijează circulaţia
Art. 88. - (1) Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:
a) braţul ridicat vertical semnifică "atenţie, oprire" pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Dacă semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare;
b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifică "oprire" pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate;
c) balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumină roşie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant semnifică "oprire" pentru participanţii la trafic spre care este îndreptat;
d) balansarea pe verticală a braţului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni.
(2) Poliţistul care dirijează circulaţia poate efectua semnal cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele său, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.
(3) La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) şi (2), poliţistul poate folosi şi fluierul.
Art. 89. - (1) Oprirea participanţilor la trafic este obligatorie şi la semnalele date de:
a) poliţiştii de frontieră;
b) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării;
c) agenţii de cale ferată, la trecerile la nivel;
d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice;
e) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităţilor de învăţământ;
f) nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) pot efectua şi următoarele semnale:
a) balansarea braţului în plan vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifică reducerea vitezei;
b) rotirea vioaie a braţului, care semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grăbirea traversării drumului de către pietoni.
Art. 90. - Persoanele prevăzute la art. 88 alin. (1) şi la art. 89 alin. (1) lit. a)-e) care dirijează circulaţia trebuie să fie echipate şi plasate astfel încât să poată fi observate şi recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la trafic.
a) braţul ridicat vertical semnifică "atenţie, oprire" pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Dacă semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare;
b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifică "oprire" pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate;
c) balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumină roşie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant semnifică "oprire" pentru participanţii la trafic spre care este îndreptat;
d) balansarea pe verticală a braţului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni.
(2) Poliţistul care dirijează circulaţia poate efectua semnal cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele său, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.
(3) La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) şi (2), poliţistul poate folosi şi fluierul.
Art. 89. - (1) Oprirea participanţilor la trafic este obligatorie şi la semnalele date de:
a) poliţiştii de frontieră;
b) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării;
c) agenţii de cale ferată, la trecerile la nivel;
d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice;
e) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităţilor de învăţământ;
f) nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) pot efectua şi următoarele semnale:
a) balansarea braţului în plan vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifică reducerea vitezei;
b) rotirea vioaie a braţului, care semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grăbirea traversării drumului de către pietoni.
Art. 90. - Persoanele prevăzute la art. 88 alin. (1) şi la art. 89 alin. (1) lit. a)-e) care dirijează circulaţia trebuie să fie echipate şi plasate astfel încât să poată fi observate şi recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la trafic.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)